Macro Județul Mureș Harghita

Macro județul Mureș-Harghita este situate în regiunea Transilvania mai exact in nordul României. Se învecinează în nord cu Suceava și Bistrița-Năsăud, în vest Cluj și Alba, în sud-vest Sibiu, în sud Brașov, în sud-est Bacău și Covasna iar în est Neamț. Are o ppulatie de 914208, suprafața totală este de 13324 km2, reprezentând 5,6% din suprafața țării cu o densitate de 135,5 loc/kmp și este străbatut de râul Muraș.

În această zonă intâlnim un număr foarte mare de maghiari urmat de romani și în cele din urmă de rromi.

În ultimul deceniu numărul populaţiei din majoritatea ţărilor foste comuniste (Republica Cehă, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova şi Federaţia Rusă) a scăzut sistematic. Sporul natural al populaţiei a înregistrat valori negative în fiecare an din perioada 1992 ca efect al excedentului numărului de decedaţi faţă de numărul de născuţi vii. Situaţia nu este singulară, 17 ţări din Europa raportau în anul 2000 sporuri naturale negative.

După statisticile făcute în anul 2002 putem observa faptul că natalitatea macro județului “Harghita –Mureș” este una foarte scăzută datorita faptului că natalitatea este un indicator imperfect, acestea estompând capacitatea reală a unei populații, datorită diferențelor mari dintre diversele grupuri umane din punctual de vedere al structurii pe grupe de vârste și sexe. Populaţia va scădea semnificativ în următorii ani, din cauza natalităţii reduse şi a migraţiei spre alte judeţe sau spre alte ţări. Emigrarea cetăţenilor români, care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în străinătate, este un alt factor cu o contribuţie însemnată la tendinţa de scădere a numărului populaţiei. Fenomenul migraţiei externe a influenţat negativ în ultimii ani numărul populaţiei din toate ţările Central şi Est europene. O privire de ansamblu asupra evoluţiei natalităţii la nivelul zonei evidenţiază câteva particularităţi ce pot fi sintetizate pe trei secvenţe temporale. Un prim interval temporal specific ar corespunde perioadei 1990-1995, perioadă în care natalitatea scade atât în mediul rural cât şi în cel urban; pare să fie efectul abrogării legislaţiei cu privire la controlul naşterilor, însă dat fiind faptul că această scădere se menţine până spre anul 1995 nu este exclus ca şi condiţiile social-economice, mai puţin adecvate, ale primei faze a tranziţiei de la o economie centralizată la una de piaţă, să-şi fi lăsat amprenta.

Următorul interval ar corespunde perioadei 1995-2002, este o perioadă, am putea-o numi, fluctuantă, fiind identificate când creşteri, când descreşteri ale ratei natalităţii în ambele medii de rezidenţă, iar în ultimii ani (2002-2006) surprindem tendinţe divergente – de creştere a natalităţii în urban şi de reducerea ei în rural. Pe de altă parte, luând ca reper valorile din anul 2002, am putea avansa ideea că ratele natalităţii rurale şi urbane converg spre o valoare medie, apropiată mediei judeţului.

Totuşi, pe alocuri, am putut constată că surprindem valori mai ridicate ale natalităţii în acele comune în care pe lângă populaţia românească sau maghiară, mai este prezentă şi populaţia rromă, dar nici această aserţiune nu o putem absolutiza, deoarece am identificat şi cazuri care cu o structură etnică aproximativ asemănătoare generează valori reduse ale natalităţii.