Metode de Analiza Datelor

În cele ce urmează voi analiza dacă numărul turiştilor se reflectă într-o anumită structură de primire turistică; mai exact m-am oprit asupra numărului de turişti români şi a numărului de locuri de cazare din hoteluri în anul 2005 în România (vezi Fig.1). Plec de la ipoteza că în judeţele turistice, unde numărul de turişti este mare ar trebui să existe şi o capacitate de cazare pe măsură, fie ea hotelieră sau de alt tip, pentru turiştii români sau străini.

Fig.1 – Numărul turiştilor români şi numărul locurilor de cazare in hoteluri in anul 2005,

Moldovanu Mirela-Anca, 2009

Pentru început voi caracteriza distribuţiile statistice alese (vezi Fig.1 şi Anexa I), prin determinarea parametrilor de nivel specifici pentru şirurile de valori individuale, respectiv mărimile medii fundamentale: doar media şi mediana, modul nu se calculează în acest caz deoarece nu avem o distribuţie cu frecvenţe. Deşi nu este indicată calcularea mediei pentru caracterele cantitative discrete am considerat necesar acest calcul pentru a observa mai bine diferenţierile care apar între aceste două valori centrale şi pentru calcularea ulterioară a altor parametri de distribuţie statistică.

→` x = 3200957/42=76213.26 ≈ 76213 turişti

→`x = 163451/42=3891.69 ≈ 3892 locuri cazare

Ceea ce era de aşteptat, diferenţierile de la un judeţ la altul în ceea ce priveşte numărul turiştilor şi al locurilor de cazare din cauza factorilor sistematici, dar şi întâmplători, care acţionează într-un sens sau altul se observă foarte bine. Dacă toţi factorii ce influenţează numărul turiştilor români ar acţiona în mod egal şi constant asupra tuturor locurilor de cazare, atunci media turiştilor ar fi de 76 213, iar capacitatea medie de cazare din hoteluri la care s-ar ajunge ar fi de 3 892 locuri.

Pentru că distribuţia are un număr par de elemente, respectiv cele 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, după ordonarea în mod crescător, am ales câte două valori din mijloc pentru ambele şiruri de date, Galaţi şi Maramureş pentru numărul turiştilor români, iar Hunedoara şi Harghita pentru numărul de locuri de cazare din hoteluri, care determină unitatea mediană ca un interval median, iar ca mediană a rezultat centrul acestui interval.

Ume = (n+1)/2

Ume = 42+1/2=21.5

Me = 41277+43754/2=42515.5 ≈ 42516 turişti (am rotunjit deoarece caracteristica este de tip discret)

Me = 1652+1661/2=1656.5 ≈ 1657 locuri cazare

Astfel o jumătate din judeţele României în anul 2005 aveau un număr de turişti mai mic de 42 516 şi o jumătate dintre ele aveau un număr mai mare de 42 516, iar pentru capacitatea de cazare o jumătate din judeţe aveau numărul de locuri din hoteluri mai mic de 1 657 şi o jumătate dintre ele aveau un număr mai mare de 1 657 de locuri; mai exact mediana celor două distribuţii statistice este valoarea cea mai apropiată, ca poziţie, de toate valorile din şir.

În urma acestor calcule, dacă comparăm valorile centrale între ele, putem deduce că avem de-a face cu o distribuţie asimetrică spre stânga, deoarece distribuţia se întinde spre valorile cele mai mici, se înregistrează o concentrare a valorilor mici şi o dispersie a valorilor mari, de aceea mediana este indicatorul cel mai sugestiv de tendinţă centrală în cazul de faţă, cel al numărului de turişti şi al numărului de locuri de cazare, media nu reflectă tendinţa centrală a distribuţiei statistice în mod corect, deoarece distribuţia prezintă valorile excepţionale ale judeţului Constanţa (609 781 turişti şi 77 514 locuri de cazare în hoteluri).

În analiza acestor serii statistice de date cantitative ne interesează, pe lângă indicatorii tendinţei centrale şi indicatorii variabilităţii, ai împrăştierii valorilor. Nivelurile individuale ale numărului de turişti români şi ale numărului locurilor de cazare se abat unele faţă de altele şi, deci, de la tendinţa acţiunii diverşilor factori de influenţă; necesitatea analizei variabilităţii în seriile statistice fiind evidentă.

În urma calculului unui prim parametru de dispersie, respectiv calculul amplitudinii de variaţie ω = Xmax-Xmin; ( ω = 609781-3967=605814 turişti; ω = 77514-295=77219 locuri cazare ) rezultă că aceasta nu este un indicator foarte potrivit pentru a rezuma împrăştierea din întreaga serie pentru că în interiorul distribuţiilor analizate valorile nu sunt repartizate uniform, aceasta exprimând doar ordinul de mărime al intervalului de variaţie a caracteristicilor.