Metode grafice și numerice de evaluare a potențialului turistic în Italia de Sud

Sudul Italiei este cu totul alta tara, un taram separat de restul peninsulei prin istorie, georafie si economie, o lume cu totul aparte, o lume mai saraca, mai salbatica, mai inapoiata si mai atasata de traditii decat jumatatea sa nordica. Ajunsi la fata locului, turistii vor ramane surprinsi- dar nu chiar in bine. Orasele si oraselele sunt mai putin intreresante, cu cateva exceptii, iar calitatea si numarul hotelurilor sunt cu mult inferioare. Drumurile sunt anevoioase, trenurile cu intarzieri si birocratia ingreuneaza si mai mult lucrurile. In plus, distantele dintre punctele principale de interes sunt considerabile.

Totusi, sudul Italiei aduce si satisfactii turistilor mai ales daca se afunda fara teama in necunoscut.Acest lucru este cauzat si de faptul ca tinutul este saracacios si salbatic, dar si pentru ca, adesea, turistii vor da peste sate si orase nevizitate. Dar si pentru ca sudul, asa-numitul Mezzogiorno, sau taramul de la miazazi, se apropie cel mai mult de legendarul fenomen numit "adevarata Italie", sau cel putin adevarata Italie pe care multi straini, nepusi la curent cu dezolvtarea economica a Italiei, si-o imagineaza.

Aspectul particular al acestei regiuni a fost modelat in fel si chip. Geografic vorbind, este o zona izolata, departe de forfota pietelor si de perspectiva salvarii industriale. din punct de vedere climatic, se prajeste sub un soare aproape african, care inabuse orice initiativa agricola.

Sudul Italiei este impartit in cinci regiuni- Abruzzo, Campania, Calabria, Basilicata si Puglia, dar exista si o serie de controverse cu privire la hotarul de unde incepe cu adevarat sudul.

Regiunea Puglia este regiunea cu cea mai mare suprafata, o suprafata de 19.358 km2, la polul opus aflandu-se regiunea Basilicata cu o suprafata de 9.992km2. A doua regiune ca suprafata este reprezentata de Calabria cu o suprafata de 15.079 lm2, urmata de Campania (13.690 km2) si Abruzzo( 10.763).

Regiunea Abruzzo este cea mai izolata, saraca in orase si monumente, bogata in peisaje montane de o frumusete exceptionala, unele dintre ele fiind protejate de Parcul National Abruzzo. Spre sud se intinde Puglia(sau Apulia), calcaiul "cizmei", o regiune lunga si ingusta ale carei campii nesfarsite si coline sunt infrumusetate de zona de coasta si peisajul rustic din Gargano. Indepartatul Lecce, un oras-altar dedicat barocului, este cel mai atractiv dintre orase, in timp ce centrele mai mici sunt impodobite cu biserici romanesti. Cele mai neobisnuite atractii sunt trulli, ciudatele constructii conice, unice in intreaga regiune. Foarte putini dintre turistii care viziteaza pentru prima data aceastra regiune zabovesc in Basilicata sau Calabria, chiar daca pe alocuri interiorul lor muntos si sarac in zone de coasta ofera turistilor locuri de popas extrem de atragatoare.

Aparitia, functionarea si dezvoltarea industriei turistice depinde de componentele mediului natural si cele ale mediului antropizat prin valoarea lor calitativa sau cantitativa, estetica sau cognitiva. Acest lucru este sintetizat de catre unii cercetatori in termenul "fond turistic", definit de C. Zwizeski (1978) ca: totalitatea resurselor naturale, socio-culturale si istorice de valorificare turistica, ce alcatuiesc baza ofertei primare a unui teritoriu.

Fondul turistic grupeaza totalitatea resurselor turistice, respectiv toate elementele de atractie turistica ce se pot diferentia dupa mai multe aspecte cum ar fi: originalitatea, unicitatea sau caracterul reprezentativ pentru o categorie mai larga de situatii. Prezenta fondului turistic permite valorificarea economica a teritoriului insa, atractia este maxima acolo unde fondul turistic se remarca prin complexitate, atat din punct de vedere natural cat si din punct de vedere antropic.

Din punct de vedere genetic, fondul turistic se divide in doua componente si anume:

a) Fondul turistic natural - obiective turistice apartinand cadrului natural caracterizandu-se printr-o mare diversitate genetica, dimensionala si fizionomica, in sfera atractivitatii turistice fiind cuprinse toate componentele fizico gepgrafice ale mediului (structuri litologice, forme si microforme de relief, elemente de hidrografie, vegetatie) dar si anumite insusiri ale acestuia (cima, starea vremii);

b) Fondul turistic antropic- reuneste o gama foarte larga si variata de componente, care pot fi grupate in:

1. edificii si elemente cu functie turistica (obiective culturale, religioase, istorice)

2. manifestari antropice cu functie turistica (targuri, expozitii, carnavaluri).