Monografia climatică a orașului Brăila

a)Introducere

Am optat pentru alegerea orasului Braila in realizarea monografiei climatice din motive pur subiective; aceasta deoarece Braila este orasul meu natal de care sunt oarecum legata.

Monografia climatica a Brailei a necesitat pe langa cautarea unei bibliografii corespunzatoare, o expeditie pe teren in vederea procurarii datelor necesare de la statia meteorologica Braila precum si observarea surselor de poluare a atmosferei. Din pacate nu am reusit sa obtin nici macar o informatie de la statia meteorologica datorita politicii ANM de a nu furniza date considerandu-le secrete; astfel, datele prezente in lucrare sunt preluate din Anuarele Meteorologice, gasite in sala de periodice a Facultatii de Geografie, pe o perioada de 10 ani ( 1963 pana in 1972).

Pentru cunoasterea caracteristicilor climatului orasului Braila am analizat valorile perimetrilor de baza : radiatia solara, regimul temeperaturii aerului, fenomenul de inghet, precipitatiile, umezeala aerului, vantul, nebulozitatea atmosferica si alte fenomene meteorologice , dar si factorii dinamici, fizico-geografici si antropici care influenteaza intr-o masura mai mare sau mai mica acesti perimetrii.

Pe baza acestor valorilor, gasite si apoi prelucarate, am realizat graficul temperturii aerului, climograma Walter-Lieth, climogarma Ch.Peguy, graficul frecventei nebulozitatii, roza frecventei si vitezei vantului, garficul fractiei de insolatie si histograma temperaturii aerului.

In referat am inclus si o serie de imagini ce infatiseaza diverse elemente legate de tema proiectului, si anume: o imagine cu Dunarea la Braila, diferite genuri de nori, precum si harti privind circulatia generala a atmosferei, repartitia cantitatilor medii anuale de precipitatii pe teritoriul Romaniei , viteza medie a vantului pe teritoriul Romaniei, concentratiile de poluant prognozate pentru un accident simulat la Cernavoda si harta judetului Braila.

Braila este orasul situat în partea de est-sud-est a României, in imediata vecinatate a Dunarii , aproximativ la intersectia paralelei de 45º25’ latitudine nordica cu meridianul de 27º54’ longitudine estica, într-o zona complexa de contact între unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Câmpia Brailei si Câmpia Siretului Inferior. Din punct de vedere al climei, Braila se afla in plina zona temperat continentala, in tinutul climei de campie, la contactul cu clima de lunca Dunare-Siret-Prut.

Cercetari asupra fenomenelor meteorologice in judet au inceput in 1879, principalele statii meteorologice fiind la : Braila, Ion Sion, Faurei, Viziru.

Fig. 1- Harta judetului Braila

b)Factori genetici ai climei

Cap. I Factorii radiativi

Din energia emisa de Soare in spatial cosmic, Pmantul primeste a doua miliarda parte din aceasta. Cu o valoare medie de 2,4× 1018 cal/cm² min, radiatia solara inregistreaza o fluctuatie anuala de la +3,4% in ianuarie (la periheliu), pana la -3,5% in iulie (la afeliu).

1.1 Radiatia solara directa

Radiatia solara directa este definita ca fiind cantitatea de caldura, exprimata in calorii, pe care o suprafata de 1 cm², dispusa perpendicular pe directia razelor solare, o primeste in timp de 1 minut. Aceasta depinde de unghiul de inaltime al Soarelui, de opacitatea atmosferei si de unghiul sub care este receptionata.

Pe suprafata orizontala, in sudul tarii , vara, in iulie, se receptioneaza in medie 0,7cal/cm² min, iar iarna , in decembrie, la ora 12 , suprafata orizontala primeste doar 15% din potentialul inregistrat in sectiune perpendiculara.

Datorită procesului complex al extinţiei, radiaţia solară pierde în drumul ei către suprafaţa terestră, circa 40% din energia avută la limita superioară a atmosferei. Mărimea pierderilor depinde în principal de lungimea drumului străbătut şi de gradul de impurificare a atmosferei.Cantitatea mare de impurităţi din aerul oraşelor determină o atenuare accentuată a intensităţii radiaţiei solare.

În mersul ei anual, radiaţia solară directă este mai puternic slăbită iarna, când înălţimea Soarelui deasupra orizontului este mai mică şi concentraţia impurităţilor mai mare. Aceleaşi cauze determină în mersul zilnic o mai mare slăbire a radiaţiei în orele de dimineaţă şi de seara.

Diferenţele de intensitate a radiaţiei solare directe între oraş şi localităţile rurale depind în mare măsură şi de mişcările aerului. Pe timp calm ori cu vânt slab, care nu împiedică formarea şi stagnarea calotei de pâclă sau a ceţii deasupra oraşului, apar deosebirile cele mai mari.