Monografia Orașului Focșani

1.Asezarea geografica

Coordonate: 45°41′60″N 27°10′47″E

Din punct de vedere al localizarii in cadrul tarii municipiul Focsani este asezat in SE Romaniei, la aproximativ 200 km de capitala, la nord de aceasta. Este încadrat geografic la intersectia latitudinii nordice de 45 grade si 42 min. cu longitudinea estica de 26 grade si 13 min., strajuind partea sud- estica a Carpatilor de Curbura, la o altitudine de 50–55 metri deasupra nivelului mării, la contactul dintre Campia Siretului Inferior, campie ce se intinde de la linia Marasesti, Vanatori, Tataranu, Ciorasti pana la albia Siretului si dealurile subcarpatice ce culminează cu Magura Odobestilor(1.001 m)(fig 1).

Vatra localitatii este ridicata pe un relief de campie usor inclinat cu orientare de la vest-nord-vest catre est-sud-est, flacata de raurile Putna spre est, la o departare de 7 km si Milcov spre sud, la o distanta de 2 km.

In ceea ce priveste limitele administrative actuale ale municipiului acestea se inscriu intr-un patrulater neregulat cu un perimetru lung de circa 15 km si o suprafata de 10 km2, fiind situat la egala distanta intre Valea Siretului si dealurile subcarpatice, pe cele doua principale artere de circulatie: calea ferata Bucuresti –Suceava si soseaua nationala pe acelasi traseu DN2(fig 2).

Municipiul Focsani se afla la intersectia cailor de comunicatie rutieră si feroviara europene, fiind strabatut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chisinau-Bucureati-Plovdiv) si poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varşovia-Cernauti-Bucuresti). De asemenea, este situat pe magistrala feroviara Bucuresti-Ploiesti-Bacau-Suceava si pe drumul european E85 (DN2) Bucuresti-Buzau-Suceava.

2.Consideratii istorice si topografice

In ceea ce priveste istoria orasului Focsani, avem o durata indelungata de existenta. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor şi sarmaţilor din sec. II-III e.n. Până la începutul secolului XVII-lea, Focşaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menţionează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă aşezare între Trotuş şi Râmnicu Sărat, aflându-se la confluenţa drumurilor comerciale ce unesc Ţara Românească cu ţările din vestul şi estul Europei. Un moment important în istoria Focşaniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, oraşul legându-şi numele de acest act naţional pentru totdeauna. Deşi atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575) când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”, aşezarea de pe Milcov este mult mai veche. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliţii, două secţii ale municipalităţii. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, Focşaniul devenind reşedinţa judeţului Putna.

Perioada dintre Unire şi câştigarea independenţei cunoaşte o mare înflorire. În 1866 se construieşte Gimnaziul, astăzi Colegiul Naţional Unirea (fig 3), în anul 1867 Spitalul judeţean şi comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX cunoaşte aceeaşi dezvoltare înfloritoare în aşa fel încât se înfiinţează Societatea Filarmonică denumita simbolic Doina Vrancei (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiţie. La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterii Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, construirea Ateneului Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul Telefoanelor, se construieşte Mausoleul Eroilor între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930).