Monografia orașului Râmnicu Sărat

1. INTRODUCERE

Târgul Râmnicului a fost menit a fi o simplă vamă la hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească, o haltă de schimbat caii şi hrănit echipajul, pe drumul cel mare spre Dunăre şi, mai departe, spre Istanbul. Cu timpul, oamenii s-au strâns lângă bisericile de pe malul Râmnicului, cea a lui Ştefan („Piatra”) şi cea care se găsea pe locul bisericii „Adormirea”. Au rezistat astfel masacrelor, distrugerilor, jafurilor, molimelor, incendiilor şi cutremurelor. O existenţă pe muchie de cuţit! La început, puterea unui judecător sau judeţ se întindea de obicei peste satele unei singure văi. De aceea, judeţele cele mai vechi – printre care şi Râmnicu Sărat – poartă nume de râuri.Istoricii spun că prima menţiune documentară a aşezării noastre este legată de privilegiul comercial acordat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439 negustorilor din Polonia, Galiţia şi Moldova.

De-a lungul veacurilor, Râmnicul figurează pe hărţile diverşilor cartografi străini. La 1601, după uciderea lui Mihai Viteazu, oastea ţării Româneşti este înfrântă lângă Râmnicu Sărat şi pe malul Buzăului de oştenii domnului Moldovei, Simion Movilă, sprijinit de poloni şi tătari.Pivniţele descoperite cu prilejul diverselor săpături arheologice ori cu ocazia demolărilor din anii ’80 ai veacului din urmă dovedesc avântul comerţului la Râmnicu Sărat.

La finalul veacului XVII, între 1691 şi 1697, Mihail Cantacuzino ridică la Râmnic o biserică înconjurată de ziduri, incadrată ulterior de specialişti în aşa-numitul stil brâncovenesc. Sunt de admirat frescele şi ciopliturile în piatră ale ancadramentelor şi coloanelor.

În perioada modernă şi contemporană, oraşul s-a transformat profund. În timpul Regulamentului Organic s-au fixat şase bariere: drumul Jidenilor, drumul Tăbăcarilor, drumul Buzăului, drumul Brăilei, şoselele Puieşti şi Focşani.

În 1862, oraşul Râmnic devine capitala judeţului Râmnicu Sărat, privilegiu de care până atunci se bucuraseră Focşanii Munteni.

Gara, Palatul Administrativ şi de Justiţie, Teatrul Comunal, Cazarma de Infanterie, Şcoala Primară Mixtă (actuala „Vasile Cristoforeanu”), Casa de Cultură sunt clădirile ce au reţinut în cele mai multe rânduri atenţia fotografilor. Probabil că ele au marcat şi marchează în continuare (cele care au rămas în picioare) identitatea oraşului nostru. Unele din aceste clădiri se constituie în veritabile jaloane temporale ale istoriei moderne şi contemporane, simboluri vizuale ce au traversat valurile vremii. Ele au răzbit şi luptele estetice, şi comunismul, şi modele schimbătoare.

În 1881, oraşul a fost conectat la reţeaua feroviară naţională, prin calea ferată Buzău-Mărăşeşti. Ulterior, în dreptul oraşului, linia ferată va suferi o modificare în vederea aducerii mai aproape de oraş a gării.

În deceniile şase şi şapte, oraşul evoluează lent, iar din anumite puncte de vedere, regresează. Anii ’60 aduc primele "cutii de beton" (blocuri) la Râmnic. Tot în deceniul şapte se conturează platforma industrială, în mahalaua sârbească, dincolo de calea ferată. Pe harta oraşului apar intreprinderi de garnituri de frână, organe de asamblare, conserve, turnătoria de fontă ş.a.m.d.

Anii ’70 şi ’80 mobilează târgul de altădată cu paralelipipede de beton, în cartierele Piaţa Halelor, Costieni, Zona Pod şi în apropierea staţiei feroviare. Pe străzile Victoriei, Toamnei, Primăverii, Ferdinand (C-tin. Dobrogeanu Gherea), M. Kogălniceanu, sunt demolate imobile vechi din veacurile XIX şi XX, iar ăn locul lor răsar blocuri socialiste, uniformizante, în care urmau să locuiască „oamenii noi”, creaţi de regim.

2. Asezarea Geografică

Coordonate geografice pentru MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT:

45°23' latitudine nordică şi 27°03' longitudine estică

Judeţ Buzău,Regiune Sud-est

Comune vecine: Slobozia Bradului, Râmnicelu, Valea Râmnicului, Topliceni, Podgoria

Distanţa marile oraşe (reţeaua de drumuri)

Bucureşti (162 km)

Buzău (32 km)

Focşani (38 km)

Bacău (141 km)

Drum (E85, DN22), cale ferată

Altitudine 110-170 m

Temperaturi

Media anuală 10,5°C

Cea mai mare medie 22°C (iulie)

Cea mai mică medie 3°C (ianuarie)

Precipitaţii anuale 562.4 mm

Teritoriu - suprafaţa totală 5.286 ha

Suprafaţa agricolă 3.806 ha

Reţea totală de drum 141 km

Reţea totală de apă 91.3 km

Reţea totală de canalizare 63.1 km

Reţea totală de gaz 97 km

Totalul caselor construite 13,664

Cadrul economic, cu privire specială asupra industriei și agriculturii până în anul 1990- este axat pe două direcții principale: pe analiza industriei, componentă și factor decisiv în contextul restructurării economice și pe cea a importanței agriculturii în economia orașului până în 1990 și pe mutațiile intervenite în perioada tranziției. A fost analizată evoluția sectorului industrial în perioade diferite ale dezvoltării orașului, accentul fiind pus pe studii de caz pentru cele mai importante obioective industriale. Utilizând un bogat material statistic, este evidențiată și dinamica producției industriale pe ramuri și pe produse.

Județul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerț și servicii. La nivelul municipiului Râmnicu Sărat, conform PUG

(2010)- principala activitate economică este industria (cu o pondere de aproximativ 66,9% la venitul local), urmată de comerț (27,3%), agricultură (5%) și servicii (0,8%).