Organizarea spațiului juridic din Județul Constanța

Capitolul I :

Organizarea naturala a spatiului turistic din judetul Constanta:

Judetul Constanta este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei. La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La vest – fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. La est – intre Gura Portitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor internationale.

R E L I E F U L

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

• podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

• campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

• Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.

Zona litorala este marcata de mai multe trpte:

• 5-15 m, de-a lungul tarmului;

• 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;

• 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime;

• 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;

• 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari .