Platforma Industrială Obor

Platforma industriala Obor

Zona industrială OBOR

situare: sectorul 2, in jurul Pietii Obor si in jurul Garii Obor;

amplasament prielnic: in apropiere de cartiere populate, linii de transport in comun (tramvai, autobuz, metrou), acces la cale ferata si DN 2, DN 3;

industrii:

- industrie alimentara si bauturi;

- industrie textila; industrie chimica; industria cauciucului;

- constructii metalice;

- industria de masini si echipamente;

- mecanica fina;

- mobilier si alte activitati.

caracteristici: hale industriale parter si parter + 1-2E; stare tehnica buna; usor adaptabile pentru folosinta alternativa

intreprinderi reprezentative: VINALCOOL, SOLARIS, ANTEFRIG, CICO, CAROLI PROD, ROMFELT, SINTOFARM, COLGATE-PALMOLIVE ROMANIA, PRODPLAST, PROMEC, FRIGOTEHNICA, AVERSA, IMEC, MECANICA FINA, METALOGLOBUS, MOBILUX, MOBEST.

Fig. 1 Platforma industriala Obor (Sursa: Google Earth)

Bucureşti, Capitala ţării este cel mai mare oraş şi principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educaţional, ştiinţific şi cultural din România. Prin prisma spectrului funcţional, de capitală a României, Bucureştiul este un centru urban foarte important sub toate aspectele: potenţialul populaţiei, funcţiile administrativ-politice, rolul jucat în transport, însemnătatea industrială, culturală, ştiinţifică şi mediatică.

Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa de peste 2 milioane locuitori. Prin statutul său metropolitan Capitala domină nu numai regiunea de dezvoltare, ci şi zonele învecinate acesteia. Astfel, cooperarea sau reechilibrarea în regiunea Bucureşti – Ilfov este dependentă de zona/regiunea metropolitană a Bucureştilor.

1. Istoricul platformei

Platforma Obor apartine de Sectorul 2 si este situata în partea de nord-est a oraşului Bucureşti. Zona este delimitată la nord de Şoseaua Colentina, la sud de intersecţia dintre Şoseaua Mihai Bravu şi Bdul Ferdinand I, la est de strada Ziduri Moşi, iar la vest de Şoseaua Mihai Bravu.

Piaţa Obor are - istorie de 300 de ani. În 1922, Hala Obor a fost declarată monument istoric. De-a lungul timpului, această piaţă a purtat nume diferite şi chiar a fost amplasată în diferite locaţii. Prima atestare documentară datează din secolul al XVII-lea, când piaţa apare în actele Mănăstirii Stelea sub denumirea „Târgul de Afară". La începutul secolului al XVII-lea, în zona de nord-est şi est, în afara Bucureştiului de atunci, existau „Târgul de Afară" numit şi „Oborul" şi „Oborul de vite". La finalul secolului următor, piaţa ajunge pe moşia Colentina, chiar în locul unde se desfăşura Târgul Moşilor.

La începutul secolului XX oraşul a cunoscut - dezvoltare completă pe direcţia Târgul Obor, care a devenit - piaţă comercială intravilană, fiind decretată principala piaţă a oraşului.

În cartierul Obor predomină blocurile vechi, cu zece etaje, construite în perioada 1960-1986. Multe dintre ele au fost ridicate pe terenurile vechilor case, care au fost demolate de buldozerele comuniştilor. În ultimii ani însă şantierele au reînceput să apară în Obor. Astfel, până în 2013 vor fi date în folosinţă peste două mii de apartamente noi. Printre cele mai cunoscute ansambluri rezidenţiale se numără Rose Garden, Obor Towers şi Atlas Estates, acesta din urmă fiind ridicat pe locul fostei fabrici de ulei Solaris de lângă Gara Obor.

Locuitorii din zona Obor beneficiază de toate utilităţile necesare: apă, canalizare, gaze, electricitate, telefon şi internet. Străzile sunt în stare bună.

Cine stă în cartierul Obor poate ajunge repede în orice parte a Capitalei, mulţumită staţiei de metrou Obor. În plus, există tramvaiele, autobuzele şi troleibuzele RATB.

2. Aspecte generale privind indicatorii economici

Privind evoluţia economică a Sectorului 2 se constată că, până în anul 1989, Sectorul 2 a avut - economie puternică, reprezentată prin unităţi industriale din ramurile: metalurgică, textile, chimică, prelucrătoare, energie electrică şi termică, alimentară, confecţii, tricotaje, prestări servicii, construcţii civile şi industriale etc. După 1990, în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, s-a observat - evoluţie negativă a economiei, cu un impact puternic asupra vieţii sociale în totalitate. La nivelul unităţilor industriale s-a înregistrat - schimbare a formei de proprietate, de la economia de stat la cea privată. Acest fenomen a avut că rezultat, în cele mai multe cazuri, închiderea unor unităţi economice mari şi apariţia agenţilor economici cu capital privat. Perioada economiei de tranziţie, prin procesul desfăşurat a produs dezechilibre între componentele sociale şi economice ale societăţii, pe de - parte, şi între acestea şi mediul înconjurător, pe de alta parte.