Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Argeș, Dâmbovița și Prahova

Introducere

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, suprafața județului este de 682631 hectare. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr - Bran ce desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov. La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând munții Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Județul Dâmbovița are o suprafață de 4.054 km² și ste situat în partea central-sudică a țării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomița și Dâmbovița. Județele vecine sunt: Brașov la nord, Prahova la est, Ilfov la sud-est, Giurgiu la sud, Teleorman la sud-vest și Argeș la vest.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru, și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți pe valea Prahovei către pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

1. Raportul de îmbătrânire

Îmbatrânirea populației înseamnă creșterea procentului reprezentat de persoanele de 60 și peste 60 ani. La nivelul macrojudețului Argeș-Dâmbovița-Prahova, indicele de îmbătrânire are valori cuprinse între 0,174 și 2,346. Valori foarte mari sunt înregistrate în toate județele însă județul cu media cea mai mare a indicelui de îmbătrânire este județul Argeș. Deși are o economie dezvoltată, populația tânără, majoritatară migreză în capitala București la nord sau în județul Prahova unde este în plină expansiune industria turismului. Astfel în mediul rural, unde populația este mai săracă și unde accesul la serviciile medicale este mai dificil, a apărut acest fenomen de îmbătrânire.

Cu alte cuvinte, indicele de îmbătrânire este influențat de numărul mare al migrațiilor populației mai tinere, deteriorându-se efectivele celorlalte grupe de vârstă. În acest caz, nu îmbătrânirea indivizilor e responsabilă de îmbătrânirea populației.