Potențialul geografic și activitățile turistice din Depresiunea Giurgeului

Așezarea geografică și vecinii

Este învecinată cu depresiunile și văile:

Depresiunea Ciucului prin Pasul Sândominic (891 m)

Valea Bicazului prin Pasul Pângărați (1256 m)

Valea Putnei spre Tulgheș prin Pasul Țengheler (1025 m)

Depresiunea Borsec prin Pasul Creanga (1102 m)

Valea Târnavei Mari prin Pasul Liban (1000 m)

Valea Târnavei Mici prin Pasul Bucin (1273 m)

Potențialul turistic al reliefului

Din punct de vedere genetic este o depresiune tectonică, de eroziune și de baraj vulcanic.

Alcătuirea ei geologică poartă amprenta contactului dintre formațiunile vulcanice din vest și nord, formațiunile metamorfice (cristalinul de Tulgheș) din est și cuvertura sedimentară din vatra depresiunii.

Tipuri de roci: roci vulcanice, șisturi cristaline peste care stau depozite de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. Depresiunea a evoluat în direcția punerii în evidență a trei elemente de bază: vatra depresiunii, versanții și munții înconjurători.

Altitudine medie de 800-850 m

Prima categorie este constituită din reliefuri de eroziune și acumulare fluvio - deluvială dezvoltate pe formațiuni lacustre-vulcanice. Această categorie, extinsă în sectorul sudic al depresiunii, cuprinde următoarele tipuri:

- șesuri (mlăștinoase, umede și uscate) alcătuite din depozite argilo - nisipoase pe alocuri și din pietrișuri și bolovănișuri;

- terase fluviatile cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanogen - sedimentare, cu altitudini relative de 4 -5 m, 12 - 15 m, 25 - 30 m, 35 - 40 m si 60 - 70 m, utilizate pentru culturi agricole și vetre de așezări;

- piemonturi de acumulare ce constituie o formă de tranziție spre reliefurile caracteristice zonei de contact a vetrei depresiunii cu versanții ramei acesteia.

A doua categorie de relief o constituie cel sculptural fluvio - deluvial și lacustru pliocen - cuaternar. Structuri cristaline cutate (850 - 1000 m), apar frecvent în estul depresiunii; acestea sunt acoperite cu pășuni, fânețe naturale și păduri pășunabile. În aceeași categorie intră și versanții cu degradări în diferite stadii de evoluție, în parte terasați artificial, folosiți în economia pastorală și forestieră.

A treia categorie cuprinde relieful structural întâlnit în nordul depresiunii sub formă de platouri structurale pe substrat vulcanogen - sedimentar, folosite pentru culturi agricole, pășuni și fânețe naturale.