Poziția județului Sibiu în cadrul regiunii de centru

1.Caracteristicile generale ale judetului

Pozitie geografica:

Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale dintre est si vest, dintre Balcani si Europa Centrala.

Vecini:

Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul transilvaniei, avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Valcea la sud si la vest judetele Valcea si Alba.

Suprafata si structura:

Suprafata de 5.422 km patrati, reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45 28' si 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate. Din punct de vedere administrativ teritorial, judeţul Sibiu cuprinde:

2 municipii: Sibiu şi Mediaş

9 oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, Miercurea Sibiului şi Tălmaciu.

53 comune

162 sate

Structura teritorială a judeţului Sibiu cuprinde următoarele categorii de elemente

spaţiale:

- zonele caracteristice ale teritoriului administrativ şi armătura de centre aferente acestora 3 zone caracteristice (nord, sud şi centru);

- zonele caracteristice de nivel regional – cum ar fi, din punct de vedere geografic, zonele Făgăraşului, văile Târnavelor şi Oltului, împreună cu structura de centre polarizatoare cu rol regional;

- zonele naturale, slab populate, cuprinzând parcurile naturale.

Relief:

Suprafata judetului este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinuluji si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare. Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.

Reteua hidrografica:

Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km. Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă , totalizând 2043 km , se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară , cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil.m3.

Clima:

Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental - moderat cu influente oceanice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase. Temp. medii anuale variaza de la O grd. C in munti, la altitudini mari, la 9 grd. C in depre-siuni. In Bazinul Tarnavelor temperaturile sunt mai ridicate iar precipitatiile cad in cantitati reduse, favorizand cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si vitei de vie. In muntii ce depasesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an.

Resursele naturale:

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.

Gradul de urbanizare:

Sibiul ocupă locul 5 în ţară din punct de vedere al gradului de urbanizare. Judeţul Sibiu are o densitate de 76, 65 de locuitori/ km2. Cu toate acestea, populaţia Sibiului a scăzut, din 1977, cu aproximativ 60 000 de locuitori. România se confruntă cu mari schimbări demografice, după 1990. În 1977, judeţul Sibiu avea 481 645 de locuitori, iar la recensământul din 2005, statisticile arată că populaţia Sibiului era de 422 259 de locutitori. În Sibiu, avem o creştere a populaţiei de origine română, de la 76,61%, la 90,60%. Şi populaţia de origine romă a crescut, de la 2,66% la 4,06%. Populaţia de origine germană a scăzut de la 20%, la 1,6%, la fel ca şi cea maghiară, de la 4,54%, la 3,64%.