Probleme de organizare teritorială - municipiul Călărași

I. Elemente favorabile si nefavorabile pentru dezvoltarea in teritoriu:

Mentionat pentru prima data în anul 1534, Municipul Calarasi era pe vremea aceea un popas pentru calarasii (de unde provine si numele localitatii) care faceau legatura dintre Bucuresti si Istanbul. Înainte de perioada comunista, Calarasiul a fost capitala judetului Ialomita (care se întindea pe atunci pe suprafata actualelor judete Calarasi si Ialomita); în perioada comunista, capitala este mutata la Slobozia pâna în anul 1981, când judetul Ialomita este spart în doua judete (actualele Calarasi si Ialomita), iar Calarasiul devine capitala judetului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981).

1.Nivel natural:

Judetul Calarasi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunarea si al bratului Borcea si se învecineaza la nord cu judetul Ialomita, la est cu judetul Constanta, la vest cu judetul Giurgiu si sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria. Calarasi este resedinta si cel mai mare oras al judetului Calarasi, fiind situat pe malul de nord al bratului Borcea.

Relieful orasului Calarasi este reprezentat de câmpie, lunci si balti :Lunca Dunarii.

Clima este temperat continentala cu regim omogen, ca urmare a uniformitatii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde si ierni foarte reci. In orasul Calarasi se individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, cu veri mai calde si ierni mai blânde decât în restul câmpiei.Orasul are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse si secete frecvente. Se constata o accentuare a continentalismului climatic, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad la mai putin de 500 mm in Baragan.

O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se succed: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun roscate tipice, ultimele pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar; are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi.

Vegetatia forestiera, care ocupa aproximativ 4,4 % din suprafata judetului, este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu, salcie alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc.

Fauna este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte - cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul, iepurele si vulpea. Pe balti si lacuri se intalnesc rata si gasca salbatica.

Dintre speciile de peste care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunarii si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

Reteaua hidrografica este dominata de fluviul Dunarea care limiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Dunarea uda teritoriul judetului pe o distanta de 150 km, din amonte de Cascioarele si pana la calea ferata Fetesti-Cernavoda din Balta Borcei. In dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanta de 8 km in amonte de Calarasi), Dunarea se desparte in doua brate: Borcea, pe stanga si Dunarea veche, pe dreapta, care delimiteaza judetul Calarasi de judetul Constanta. Intre cele doua brate, ce inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala, care joaca un rol important in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate.

2. Nivel social :

Dinamica populatiei, indicator de definire a resurselor de munca necesare procesului de planificare, arata ca în perioada 1992– 2004 populatia orasului a fost în scadere, numarul locuitorilor reducându-se de la 82500 locuitori la 01.01.1992, la 73510 locuitori la

01.07.2004,.

Densitatea populatiei din punct de vedere al distributiei teritoriale, se caracterizeaza prin:

- inferioritate fata de valoarea densitatii la nivel de tara: 62 locuitori/km2 – judet; 90,85 locuitori /km2 /România;

- scaderea fata de anul 2002 cu 1,2 locuitori/km2 ;

Structura pe sexe a populatiei se caracterizeaza printr-o usoara dominatie numerica a populatiei feminine: 50,8% femei fata de 49,2% barbati.

Evolutia structurii pe grupe de vârsta a populatiei orasului releva atât scaderea ponderii populatiei tinere cât si aparitia unui proces lent dar constant de îmbatrânire demografica, fenomene caracteristice întregii tari.

În perioada 2002-2004, durata medie a vietii, la nivel de judet, a fost de 70,17 ani în mediul urban.

Fenomenul de îmbatrânire înregistrat la nivel national se înregistreaza si în Calarasi. Astfel, la 01.01.2004 ponderea persoanelor peste 65 ani în judetul Calarasi a fost de 22,1% (ponderea acestei grupe de vârsta în populatia generala crescând de la

12,14% în anul 1992 la 22,1% în anul 2004).

Scaderea numarului de locuitori se localizeaza mai ales în rândul populatiei între 0 – 14 ani,

Dezechilibrul în structura pe vârste determinat de scaderea natalitatii si de fenomenul de migratie al populatiei tinere are influente sociale majore influentând schimbarea raportului dintre numarul persoanelor active ocupate si cele întretinute si inactive.