Progresul înregistrat în managementul situ-rilor contaminate

Introducere

Contextul european în care preocupările pentru protecţia solului, utilizarea durabilă a acestuia, conservarea şi acolo unde este necesară refacerea capacităţii acestuia de a îndeplinii cât mai multe dintre funcţiile sale, este într-o evoluţie ascendentă semnificativă.

Pericolul potenţial pentru om şi mediu este primul motiv.

Un al doilea motiv îl reprezintă numărul mare de terenuri contaminate unde funcţiunile şi utilizările acestora se alterează, se restrang sau chiar se pierd.

Activităţile economice la nivelul statelor membre UE au produs în timp o multitudine de tipologii de contaminări ale mediului geologic: contaminări cu tiţei şi produse petroliere, substanţe chimice periculoase, substanţe organice, pesticide, substanţe radioactive. Ele au afectat solul cu rol pedologic, formaţiunile geologice şi acviferele, de la suparafaţa terestră, din apropierea suprafeţei sau chiar la adâncimile mai mari până la care a ajuns activitatea umană.

Activităţile economice recente sau actuale produc în continuare, accidental, contaminări ale mediului geologic.

Nevoile de schimb de experienţă, de informaţii şi de promovare a abordărilor unitare tehnico-ştiintifice au condus la iniţierea şi realizarea unor proiecte începând cu anul 1996, în cadrul unora dintre programele europene. Dintre acestea s-au remarcat CARACAS (Concerted Action on Risk Assessment for Contaminated Sites), NICOLE (Network for Industrially Contaminated Land in Europe), ISO Technical Committee 190 (SC7: Soil Quality, Soil and Site Assessment), CLARINET (Contaminated Land Rehabilitation Network for Environmental Technologies), CABERNET (Concerted action on Brownfield and Economic Regeneration Network).

Platforma europeană care asigură schimbul de informaţii şi experienţă este reprezentată de “COMMON FORUM”, structura informală şi de dezbatere a reprezentanţilor guvernelor sau agenţiilor statelor membre UE, cu rol de dezvoltare a strategiilor de management şi tratament pentru terenuri şi ape subterane în siturile contaminate

România este un membru activ al acestui grup începând cu anul 2007.

Cu o urmărire şi participare a COMMON FORUM sunt în curs de derulare câteva proiecte: NICOLE, CABERNET, SNOWMANN.

De ce Uniunea Europeana pune accent pe „Managementul siturilor contaminate” ? Justificare pentru selectarea indicatorului.

Emisiile de substanţe periculoase din surse locale poate avea un impact asupra sănătăţii umane, asupra calităţii solului şi a apei, în special a apelor subterane. Gestionarea siturilor contaminate are drept scop evaluarea efectelor adverse cauzate şi luarea de măsuri pentru a îndeplini standardele de mediu în conformitate cu cerinţele legale actuale. Indicatorul are ca scop prevenirea contaminării noi şi stabilirea unor obiective pentru depoluarea siturilor în cazul în care standardele de mediu au fost deja depăşite.

O serie de activităţi care provoacă poluarea solului pot fi identificate în mod clar în întreaga Europă. Acestea se referă, în special, la pierderi în timpul activităţilor industriale şi la eliminarea deşeurilor din surse municipale şi industriale.

Cum am putea definii indicatorul „Managementul siturilor contaminate” ?

Termenul de „sit contaminat” se referă la o zonă bine delimitată, în care prezenţa de contaminare a solului a fost confirmată. Gravitatea efectelor în cadrul ecosistemelor şi sănătăţii umane poate fi mare astfel încât sa fie nevoie de remediere, în special în ceea ce priveşte utilizarea curentă sau planificată a sitului. Remedierea sau curăţarea siturilor contaminate se referă fie la o eliminare completă sau o reducere a efectelor.

Fig 1: Termenii care definesc managementul siturilor contaminate;

Gestionarea siturilor contaminate este concepută pentru a ameliora orice efecte adverse în cazul în care deteriorarea mediului, este suspectată sau a fost dovedită, şi pentru a reduce orice ameninţări potenţiale (pentru sănătatea umană, corpurile de apă, sol, habitate, produse alimentare, biodiversităţii). Gestionare poate începe cu un studiu de birou de bază sau investigaţie istorică, sau se poate merge pîna la investigaţii mai detaliate, remedierea sau reamenajarea terenului.

Indicatorul este analizat progresiv în cinci etape principale:

1) studiu preliminar;

2) analiză/investigare preliminară;

3) analiza sitului principal;

4) ancheta;

5) punerea în aplicare a măsurilor de reducere a riscurilor.

Indicatorul arată, de asemenea, costurile pentru curaţare, principalele activitaţi responsabile de contaminarea solului şi realizările de gestionare a siturilor contaminate.

Cum abordăm problema siturilor contaminate la nivelul U.E. ? Context de mediu.

În ţările membre ale U.E., se estimează că activităţile potenţial poluante se înregistrează în aproximativ trei milioane de situri, estimările arată că mai mult de 8% din situri (sau aproape 250.000 situri) sunt contaminate şi trebuie să fie remediate.