Cuprins
- - Cuvinte cheie
- - Introducere
- - Scurtă prezentare geografică
- - Descrierea tipurilor şi a subtipurilor de medii naturale
- - Tipuri de intervenţii antropice în Depresiunea Hateg
- - Disfuncţionalităţile induse mediului natural ca urmare a intervenţiilor antropice.
- - Concluzii
- - Bibliografie
Extras din proiect
Depresiunea Hateg
Cuvinte cheie: componenta antropica a sistemului regional
Introducere: Am ales Depresiunea Hateg din cauza reliefului intalnit in aceasta zona. In 1975 au fost identificate mai multe unitati geomorfologice iar in cadrul acestora au putut fi evidentiate cateva aspecte ale reliefului petrografic si structural. Astfel, in partea marginala relieful este mai inalt, fiind domeniul munceilor ce sunt formati atat pe cristalin cat si pe sedimentar ( conglomerate, microconglomerate, gresii, argile, marne ).
Scurta prezentare geografica: Depresiunea Hateg se afla la limita dintre Carpatii Meridionali si cei Occidentali. Desfasurata intre peretii inalti ai muntilor Retezat, Tarcu, Poiana Rusca si Sureanu, depresiunea comunica cu Depreiunea Petrosani prin Pasul Banita (731m), cu valea Bistritei prin trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei (669m) si se prelungeste spre nord prin culoarul larg al Streiului (dincolo de poarta de la Subcetate, 300m altitudine) pana la valea Muresului.
Pe baza deosebirilor de ordin morfologic, in cuprinsul Depresiunii Hategului se succed, de la exteriorul catre interiorul ei, dandu-i infatisarea unui amfiteatru imens,urmatoaele unitati de relief: MUNCEII sunt treapta cea mai inalta, treapta mijlocie corespunzatoare DEALURILOR PIEMONTATE, treapta CAMPIEI PIEMONTATE INALTE, treapta CAMPIEI PIEMONTATE JOASE.
Geologie - Depresiunea Hategului,in sens geologic, sau Bazinul Hategului, s-a format concomitant cu consolidarea zonei dacidelor (miscarile orogenice laramice), ca rezultat al prabusirii unui compartiment al cristalinului panzei getice impreuna cu cuvertaura sedimentara acoperitoare (carbonifer cretacic). Bazinul tectonic, devenit arie de acumulare, este umplut treptat cu depozite paleogene si neogene,la care se adauga ca ultim termen cele cuaternare. Ca urmare a acestei evolutii,in structura Bazinului Hategului se pot deosebi doua nivele,fiecare cu un anumit stil tectonic:
a) fundamental cristalin, apartinand panzei getice cu cuvertura ei sedimentara (carbonifer-cretacic).
b) cuvertura sedimentara paleogen-neogena (umplutura bazinului)
Hidrografie - Reteaua hidrografica este tributara in intregime Streiului. Aceasta are o alura particulara in compartimentul sudic al golfului depresionar,caracterizandu-se prin numeroase puncte de divergenta (pe spinarile conurilor de dejectie), frecvente la limita depresiunii cu Muntii Retezat (Rau Mare la Clopotiva - Brazi, valea Sibiselului la Nucsoara, Rau Barbat la Uric-Hobita) si prin puncte de convergenta, dintre care cel mai important se poate vedea la Subcetate,unde apele Streiului primesc pe cele ale Sibiselului, Raului Mare si ale vaii Galbena unita cu Zeicani. Majoritatea apelor care fragmenteaza depresiunea isi au originea in circurile glaciare de pe versantul Nordic al Muntilor Retezat (Rau Barbat, Rau Alb, Sibiselul, Rau Mare).
Clima - In Depresiunea Hateg temperatura medie anuala este de 8ºC. Datorita unor precipitatii slabe,sub 600 mm se poate indica prezenta unor mase de aer fohenizate ce coboara de pe pantele Hategului.
Vegetatie - Depresiunea este populata cu paduri de gorun (Quercus petraea),in asociere cu cornul (Cornus mas), lemn cainesc (lygus-penduculatus), sangerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus migra) si alte specii cu arealuri de dezvoltare reduse precum ar fi: padurile de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto). Cea mai joasa treapta de relief (lunca), este reprezentata de palcuri formate din salcii,rachite,arine,plopi.
Fauna - Ca specii faunistice intalnim: caprioara, mistretul, iepurele, dihoru, pitigoul, scortarul, gaita, cinteza.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Raportul intre Tipurile si Subtipurile de Medii Naturale si Interventiile Antropice in Depresiunea Hate.docx