Râurile din SUA tributare Oceanului Atlantic

Raurile tributare Oceanului Atlantic dreneaza o suprafata de 38% si se desfasoară din Peninsula Labrador si pana la Istmul Panama. Cea mai mare artera hidrografica din zona temperata este fluviul Sfantul Laurentiu ce dreneaza complexul Marilor Lacuri, cu vestita cascada Niagara. Albia acestuia se largeste treptat spre varsare, trecand intr-un estuar si apoi in golful cu acelasi nume, barat de insula Terra Nova. Sfantul Laurentiu a jucat un rol important in cunoasterea si cucerirea pamanturilor din interiorul Americii de Nord, iar astazi reprezinta cea mai mare cale navigabila fluvio-lacustra nord-americana. Raurile care se varsa direct sau prin intermediul unor estuare in Atlantic, intre Peninsula Noua Scotie, in nord, si Peninsula Florida, in sud, sunt de mica estensiune dar cu debite bogate ca urmare a influentei climei oceanice. In Golful Mexic, dominat de sistemul Mississippi-Missouri ce formeaza si o vasta delta de tip palmat, se varsa inca multe rauri cu regim de scurgere subtropical ca Alabama, Sabine, Trinity, Colorado de Texas, Rio Grande sau Rio Bravo del Norte, Panuco.

ALABAMA

Are o lungime de 612 km cu o suprafata a bazinului de 58.534 km² si este cel mai important rau al statului Alabama din SUA care se formeaza prin unirea, in dreptul orasului Montgomery, a raurilor Coosa si Tallapoosa, ambele drenand regiunea colinara de sud-vest a Muntilor Apalasi. Inainte de a se varsa in estuarul Mobile, din Golful Mexic, la est de delta fluviului Mississippi, se uneste cu alt rau, Tombigbee, formand raul Mobile. De la Montgomery, pana la confluenta cu Tombigbee, Alabama strabate o campie litorala joasa, terasata, constituita din materiale argilo-nisipoase. Raul, cu un debit mediu la varsare de 1.790 m³/s, este folosit in transportul de materiale de constructii, ingrasaminte, bumbac pe sectorul confluenta cu Tombigbee – orasul Montgomery.

CHURCHILL (LABRADOR)

Churchil, situat in Canada, are o lungime de 334 km iar suprafata bazinului este de 79.800 km². Este unul dintre raurile mari ale Peninsulei Labrador si care dreneaza numeroase lacuri – caracteristica tuturor raurilor din regiunea arctica a Canadei. In cursul superior se numeste Ashuanipi, dupa lacul din care izvoraste, iar denumirea de Churchill este folosita numai de la Grand Falls in avale. Grand Falls reprezinta o succesiune de cascade si canioane ce se desfasoara pe 26 km lungime, dupa iesirea din lacul Sandgirt, cu o cadere totala de 342 m, din care cea mai mare are 81 m. Aceste trepte in profil longitudinal sunt date de fracturile scutului laurentian. De altfel, cursul raului, in intregime, este situat pe un podis vechi, modelat de glaciatiunea cuaternara, cu mai multe trepte altitudinale care cad spre Oceanul Atlantic. Inainte de varsare, in Golful Hamilton (Oceanul Atlantic), raul trece prin lacul Melville, lung de 145 km, lat de 29 km si cu o suprafata de 2.946 km². Debitul mediu este apreciat la varsare la 1.600 m³/s. Avand in vedere climatul rece, raul ingheata din noiembrie si pana la sfarsitul lui aprilie. Potentialul hidroenergetic este apreciabil, avand in vedere debitul de apa si cascadele amintite, dar este folosit doar in regiunea lacului Knob pentru exploatarile de fier. Sigurele asezari sunt la varsare – Rigolet si Turner, iar pe malul lacului Melville, partea vestica, localitatile North West River, Happy Valley si Goose Bay.

Raul s-a numit initial Hamilton, dupa Charles Hamilton, guvernator al insulei Newfoundland in 1821, iar in 1967 i s-a dat numele lui Winston Churchill, om politic britanic.