Resursele Nemetalifere ale Litosferei

I. INTRODUCERE

Litosfera (din grecescul lithos=piatră şi sferă) este cea mai importanta geosfera sub raportul resurselor de substante minerale utile, care stau la baza dezvoltarii industriei grele moderne, si sub acela al resurselor de energie. Importanta deosebita a resurselor litosferei pentru economia moderna este cel mai bine exprimata de cantitatea uriasa de substante metalifere, nemetalifere si combustibili fosili care se extrag anual din scoarta terestra.

Litosfera este insa mult mai putin cunoscuta, in interiorul sau, decat geosferele de natura lichida sau gazoasa, omul patrunzand cu mare dificultate in zonele de adancime ale scoartei: cele mai adanci foraje petroliere s-au limitat la 10 km adancime, cele mai adanci mine (din Africa de Sud au o adancime de maxim 3 km. Scoarta terestra dispune de multiple si variate resurse folositoare omului cum ar fi: resurse energetice, resurse metalifere, resursele industriei chimice sau resursele industriei materialelor de constructii.

Resursele metalurgice se impart de asemenea in:

• Resursele metalurgiei feroase (ale siderurgiei) cuprind, pe de o parte zacamintele de minereu de fier iar pe de alta – zacamintele de minereuri

ale metalelor utilizate in primul rand pentru obtinerea otelurilor superioare – manganul, cromul, nichelul, wolframul, molibdenul, cobaltul, vanadiul etc.

• Resursele metalurgiei neferoaselor – Importanta metalelor neferoase a crescut, in mod evident, in perioada contemporana (in special a cuprului si aluminiului), datorita utilizarii acestora in ramuri de varf ale industriei, ca industria electrotehnica si electronica, aeronautica, tehnica spatiala etc. Numarul mare al acestor metale, proprietatile si utilizarile lor diferite fac dificila o clasificare unanim recunoscuta.

Cvetnaia metallurgia, 1976

- Neferoase grele principale – cupru, plumb, zinc si staniu;

- Neferoase grele secundare – antimoniu, mercur, bismut s.a.;

- Neferoase usoare principale – aluminiu si magneziu;

- Neferoase usoare secundare – beriliu si litiu;

- Neferoase diseminate – germaniu, seleniu, indiu, rubidiu;

- Neferoasele pretioase – aur, argint, platina etc.;

- Pamanturi rare – ceriu, ytriu s.a.

Vom trata insa in urmatoarele pagini doar resursele metalurgice remarcabile pentru economie.

II. RESURSELE METALURGIEI FEROASE

II.1. Minereul de fier

Oamenii au descoperit minereul de fier probabil printr-o intamplare. Adapostindu-se in jurul unui foc mai mare si scormonind printre taciunii aprinsi, ei au scos la iveala o turta spongioasa cam grea. Aceasta “piatra” se vedea a fi cu totul deosebita de cele cunoscute pana atunci. A fost prima bucata de fier. Desigur ca acest material brut era insa departe de a fi potrivit ca sa fie cel transformat in varf de lance ori in lama de pumnal. Abia spre sfarsitul epocii primitive omul a ajuns sa nascociasca o metoda mai buna pentru a obtine fierul, construind vetre care bine incinse dadeau o cantitate mai mare si mai curata de metal.

Primele insemnari despre prelucrarea fierului dateaza de pe timpul domniei faraonului Ramses al II-lea. La inceput insa fierul n-a avut o importanta mare economica deoarece se extragea mai greu decat cuprul si zincul.

Anticele inscriptii hieroglifice din Egipt au fost executate cu unelte de fier

Source: http://doarazi.files.wordpress.com/2008/04/imagine-2.jpg

Grecii antici cunosteau fierul si-l foloseau, fapt care-l aflam si din epopeea greaca “Iliada” atribuita lui Homer. Se poate deci trage concluzia ca fierul era intrebuintat in Grecia antica cel putin cu 1000 de ani I.e.n. Se executau din fier, prin forjare, sabii, securi, sageti si chiar unelte pentru lucrarea pamantului si a lemnului.

Source: http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Greek_Hoplite_Armour.jpg

Romanii au invatat arta de prelucrare a fierului de la vechii greci

Cu toate ca multe popoare antice cunosteau si utilizau fierul, totusi el nu avea o raspandire prea mare. Astfel, primii navigatori europeni care au ajuns pe pamantul Americii, relateaza ca au gasit acolo multe obiecte din aur, argint si arama insa foarte putine din fier. Aceasta se datora faptului ca fierul se extragea cu greu din minereuri prin topire. Englezul Walter Raleigh a ajuns, in anul 1584, pe coasta Americii, la sud de orasul Norfolk de astazi. In insula Roanoke el a vazut puzderie de pietre stralucitoare si s-a bucurat, crezand ca a descoperit aur.Nu era insa decat un minereu de fier dintr-un zacamant aflat “la zi”. Fierul reprezinta unul din elementele cele mai raspandite de pe suprafata pamantului. Geologii au descoperit aproape 180 de minereuri care contin fier, insa numai cateva dintre acestea prezinta o importanta industriala, adica poseda un continut ridicat de fier in compozitia lor, incat sa merite sa fie exploatate. Fierul pur se intalneste foarte rar. Cele mai importante minereuri, cu un continut intre 30%-70% fier, sunt:

Magnetitul, cu un continut ce depaseste in medie 60% fier (uneori pana la 70% in India, Brazilia si Suedia), este un minereu de culoare negricioasa, cu reflexe metalice si care se gaseste sub forma de cristale sau sub forma de pulbere. Rezervele de magnetit au o raspandire limitate si reprezinta doar 15% din minereul de fier. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8a/Magnetit.jpg

Hematitul, contine 60% fier si este un minereu de culoare cenusie, cu nuante rosietice. Numele ii vine din cuvantul grecesc “hematicos”, care inseamna sangeriu, deoarece lamele fine de hematit au o culoare rosie inchisa, intocmai ca a sangelui. Are o raspandire larga in scoarta terestra reprezentand 33% din resursele de minereu de fier. http://attminerals.com/images/hematitOcta36E.JPG