Extras din proiect
I.1 Ranguri taxonomice de nivel superior
I.1.a Clasa de sol: Protisoluri
I.1.b Tipul de sol: Aluviosol (AS)
I.1.c Subtipul de sol: molic-salinic (mo-sc)
Formula unitatii de rang superior este: ASmo-sc
I.2 Ranguri taxonomice de nivel inferior
I.2.a Varietatea
X01, X21 G3 S2 K5
X01, X21 – cu sol ingropat la adancime mica, cu gleizare relicta
G3 – gleizat moderat
S2 – salinizat slab (cu salinizare moderata intre 50-100 m)
K5 – puternic decarbonatat (baticalcaric)
I.2.b Specia texturala
In cazul acestui profil continutul de schelet este 0, motiv pentru care formula
pentru specia texturala devine TT/AL.
TT – lut argilos mediu
AL – argila lutoasa
I.2.c Familia de sol
Tft/AB
Tft – depozite fluviatile mijlociu fine (proluviale si fluviolacustre)
AB – pe roci bistratificate de natura aluviala.
4
I.2.d Varianta de sol
Aq
A – arabil
q – cu apa freatica de adancime mai mica de 1-2m, ridicata in urma introducerii
irigatiei (secundar acvic)
I.3 Formula si denumirea unitatii taxonomice de sol
I.3.a Formula unitatii taxonomice de sol
ASmo-sc - X01, X21 G3 S2 K5 - TT/AL - Tft/AB - Aq
I.3.b Denumirea unitatii taxonomice de sol
Aluvisol molic, salinic, cu sol ingropat la adancime mica, cu gleizare relicta,
gleizat moderat, salinizat slab (cu salinizare moderata intre 50 si 100m), puternic
decarbonatat (baticalcaric), luto-argilos/argilo-lutos, pe depozite fluviale
carbonatice, mijlociu fine/roci bistratificate de natura aluviala, arabil, cu apa
freatica la adancime mica in urma irigatiilor
II. RESTRICTII FUNCTIONALE SI RISCURI
PEDOLOGICE ASOCIATE
II.1 Restrictii functionale si riscuri induse de excesul de
umiditate
Din punct de vedere pedogenetic, soluri cu exces de umiditate sunt
considerate acelea în profilul cãrora apar cu intensitate diferitã, caracterele de
hidromorfism datorate proceselor de reducere sau oxido-reducere: gleizare,
pseudogleizare, amfigleizare.
5
Aluviosolul de la profilul nr. 3 prezinta un sol ingropat la adancime mica, cu
gleizare relicta, gleizat moderat. Excesul de umiditate, de natura freatica, este responsabil
de producerea procesului de gleizare. In profilul de sol orizonturile gleice apar la
adancimi mici (~ 40m). Datorita irigatiilor, apa freatica apare chiar si la adancimi de
cativa metri. Prezenta orizonturilor Go (oxido-reducere) asociate unor orizonturi
diagnostice principale ( C, Am, A ) in profilul solului studiat, ne indica faptul ca procesele
de reducere sunt dublate de cele de oxidare. Gradul de gelizare G3 induce proprietati
nefavorabile la nivelul solului, indeosebi de natura fizica, hidro-fizica si fizico-mecanica
iar uneori chiar si fizico-chimica de intensitate medie. Lipsa aerisirii solului datorita
umiditatii, împiedica activitatea microorganismelor aerobe care asigurã descompunerea
materiei organice în compusi simpli, solubili în apã, asimilabili de cãtre plante. Reactiile
de reducere exercitã o influentã nefavorabilã asupra compusilor de fosfor si sulf care sunt
trecuti în compusi neasimilabili. În aceste conditii, elementele nutritive rãmân imobilizate
sub formã de compusi organici insolubili în apã, adãugându-se si aparitia unor compusi
toxici.
Excesul de umiditate predispune solurile la înghet pe adâncimi mai mari, în
special în iernile fãrã zãpadã si în cazul îngheturilor târzii de primavarã, schimbul de gaze
între sol si atmosferã realizându-se greoi, deoarece apa în exces nu permite înlocuirea
dioxidului de carbon eliminat de organisme, cu oxigenul atmosferic. Structura solului
este si ea afectatã, deoarece sunt dizolvati liantii care unesc particulele de sol în agregate
structurale, solul devenind masiv.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Soluri - Stramtura Mitoc.pdf