Spania

LIMITE si ASEZARE GEOGRAFICA.

Situata in Europa de Sud-Vest; are iesire la Golful Biscaya, Marea Mediterana, Oceanul Atlanticului de Nord; se delimiteaza de Franta prin muntii Pirinei, fiind situata la sud-vest de aceasta.

Coordonate geografice: 36-43°48” lat.N si 3°19” long. E - 9°18” long.V

Suprafata totala: 504,783 km²;

Limite: 4982,2 km fara tarmul Insulelor Canare – 1126 km si I.Baleare 910 km; Franta si Andorra (712 km); M.Mediterana (1670 km), Gibraltar (1,2 km), O.Atlantic (1367 km), Portugalia (1232 km)

RELIEFUL si STRUCTURA GEOLOGICA.

Ca morfologie, in Peninsula Iberica predomina podisurile si muntii inalti, iar campiile ocupa un loc secundar. Distributia acestora reflecta o stransa legatura cu structura geologica. Cea mai mare parte a ei este formata dintr-un intins masiv hercinic, peneplenizat, fracturat, transformat in podisuri si munti de tip bloc, constituiti din sisturi cristaline si intruziuni granitice.

Din cuprinsul acestui masiv rigid fac parte podisurile Castiliei Vechi si Noi si Estramadurei; Muntii Galiciei si Cantabricii de Vest, Cordiliera Castiliei (Sierra Guadarama, Gredos si Gata), lantul muntos Guadelupa-Toledo si Sierra Morena. Restul reliefului apartine unitatii geosinclinalului alpin, incepand cu Cordiliera Betica, continuand cu muntii din Insulele Baleare, Muntii Iberici (in cea mai mare parte), latura de est a Muntilor Cantabrici si apoi Muntii Pirinei.

Unitati majore de relief.

Muntii Cantabrici sunt jumatate hercinici (partea de V.), unde apar cele mai mari inaltimi (Vf. Europa 2670m) si jumatate alpini (partea de E.), cu altitudine mai mica. Ei domina tarmul Golfului Biscaya si Campia litorala ingusta, fiind fragmentati de rauri scurte si bogate in apa. Acestia au un traseu paralel cu tarmul, iar in partea lor vestica se termina abrupt, formand unul dintre cele mai tipice tarmuri cu riass (aspect sinuos).

Muntii Pirinei fac legatura intre tarmul Oc. Atlantic si tarmul M.Mediterane, fiind legati de Cantabrici prin Muntii Biscaya, cu altitudine mica (1500m). Acestia sunt munti inalti, constituiti din roci cristaline, ce formeaza nucleul central (pe care se inscriu cele mai mari inaltimi, Masivul Maladeta cu Vf. Pic D`Aneto, de 3404 m) si din roci paleozoice. Sub raport tectonic, ei reprezinta un mare anticlinoriu, iar ca altitudine se situeaza pe locul al doilea in Europa, fiind putin fragmentati transversal, ceea ce-i face inaccesibili. Varfurile ascutite, versantii abrupti si relieful glaciar (circuri, vai etc.) reprezinta alte caractere morfologice ale Pirineilor. Spre cele doua capete extreme, ca si pe laturile lor, ei descresc ca inaltime si sunt constituiti din roci sedimentare (mezozoice si tertiare).

Ghetarii actuali ocupa o suprafata de numai 30 km². Mai jos urmeaza padurile de conifere si de foioase, care au intinderi mari. Ca resurse ale subsolului ei dispun de zacaminte variate (aur, argint, plumb, cupru etc.).

Cordiliera Betica sau Andaluza reprezinta prelungirea sistemului muntos alpin al Atlasului din Africa, si este constituita din roci variate cristaline, sedimentare si vulcanice. Ea este formata din mai multe culmi paralele. Inaltimile cele mai mari se intalnesc in culmea Sierra Nevada cu Vf.Mulhacen (3480 m), constituita din roci cristaline, strapunse de eruptii noi, tertiare. Datorita altitudinii mari, zapezile se mentin aici tot timpul anului, formand chiar ghetari mici de circ (cei mai sudici din Europa). Culmile din nordul Sierrei Nevada cu altitudini mai mici (cca 2000 m), cunoscute sub denumirea de culmile Subbetice, sunt constituite mai mult din calcare, pe care se dezvolta fenomene carstice. Acestea sunt insotite de numeroase depresiuni tectonice.

Cordiliera Betica se prelungeste prin Insulele Pityuse si Baleare, de unde, dupa un arc de cerc, se leaga cu Muntii Iberici si Pirinei. Aceasta cordiliera este insotita pe litoral de o fasie ingusta de campie ce se lateste mai mult in jurul orasului Murcia, fiind cunoscuta sub denumirea de ``Riviera Andaluza``.