Studiu de geografie rurală în macrojudetul Alba-Cluj-Maramureș

CAPITOLUL I: DISTRIBUȚIA LOCALITĂȚILOR ÎN MACROJUDEȚUL

ALBA-CLUJ-MARAMUREŞ

Alba Iulia şi Cluj Napoca sunt județe cu dispuneri în gradienți a tramei rurale, în care se disting linii de tendință în diminuarea sau intensificarea ocupării spațiului cu așezări rurale. Ele sunt specifice județelor în care prezența unităților de relief restrictive ca sit sunt amplasate periferic. Alte judeţe cu aceeaşi dispunere sunt: Suceava, Tulcea, Bistrița-Năsăud. Un caz aparte îl reprezintă județul Alba, județul cu cel mai mare număr de sate din România, unde densitatea tramei rurale crește dinspre zona de podiș spre zona montană. Astfel de dispuneri pot avantaja apariția de structuri de organizare a spațiului de tip fractal, deși in aceeși măsură prezintă și riscul conturării unor periferii slab integrate.

Maramureşul este un judeţ cu dispunere polarizată a tramei rurale, în care satele sunt dispuse la câte două extremități ale teritoriului administrativ. Cauzele sunt întotdeauna generate de prezența unor baraje orografice, sau de o fragmentare foarte avansată a reliefului: județele Brașov, Harghita și Maramureș. Dezavantajul principal este reprezentat de o evoluție diferențiată a sistemului de așezări, dintre care unele beneficiază de aportul de polarizare efectuat de centrul de județ, în timp ce altele pot să suporte efectele periferizării. Dezvoltarea unor sisteme infra-județene policentrice poate reprezenta o soluție viabilă în administrarea unor astfel de structuri teritoriale.

Conform cartogramei densităţii tramei, cea mai mare valoare se înregistrează în regiunea Abrud – Zlatna, zonă care îşi păstrează reminescenţe ale unei dezvoltări ale industriei extractive. De asemenea partea centrală a macrojudeţului îndeosebi graniţa dintre Alba şi Cluj prezintă valori ridicate fapt datorat unităţilor de relief prezente care au determinat o masare a localităţilor într-un perimetru care facilitează dezvoltarea relaţiilor inter-umane. În vestul judeţului Maramureş datorită prezenţei Munţilor Maramureşului densitatea tramei scade proporţional cu înălţimea, aşezările fiind risipite. Aceeaşi situaţie o întânlim şi în sudul judeţului Alba (munţii Şureanu – înălţimile ajung la 2000m), limitând prezenţa umană.

CAPITOLUL II: ANALIZA MICRO-DEMOGRAFICĂ

Indicele Laslett este denumit după "creatorul" său Thomas Peter Ruffell Laslett (n.1935 – d.2001) şi exprimă raportul dintre populaţia de 70 ani şi populaţia de 25 ani. În Macrojudeţul Alba-Cluj-Maramureş valoarea indicelui are valori cuprinse între 0,23 şi 3,03. Distribuţia spaţială a acestor valori este diversificată, dar de departe se distinge judeţul Maramureş, avându-le cele mai scăzute datorită unor relaţii cauzale foarte simple: creşterea ecomoniei locale prin dezvoltarea turismului, care au conchis reîntoarcerea persoanelor active pe piaţa muncii. La polul opus se află câteva comune din judeţul Cluj ( Recea, Bobalna ) care datorită perifizării faţă de centrul administrativ au pierdut din masa tânără a populaţiei. În judeţul Alba se identifică valorile intermediare, dar cu o pronunţată tendinţă de creştere a acestui indice.