Studiu fizico - geografic complex asupra Munților Rodnei

Asezare, limite, vecini

Muntii Rodnei fac parte din lantul Muntilor Carpati romanesti, mai precis din Carpatii Orientali, grupa Carpatilor Maramuresului si Bucovinei. Sunt situati intre Muntii Maramuresului la nord, Dealurile Nasaudului la sud, Muntii Tibles la vest, Muntii Suhardului si Obcinele Bucovinei la est. Creasta principală masoară aproximativ 50 km lungime, pe o lățime de peste 25 km. Este orientată est-vest, abruptă spre nord si domoală spre sud. Limitele masivului sunt urmatoarele, incepind dinspre nord si mergind spre est, sud si vest, in sensul acelor de ceasornic:

- la nord se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului, incepind de la Sacel, inspre Moisei, Borsa si pana in zona Pasului Prislop (1416 m).

- la est se invecineaza cu piriul Rotunda, Pasul Rotunda (1271 m),

- la sud limita este continuata de valea Somesului Mare, ce desparte Masivul Rodnei de Muntii Birgaului intre Valea Mare si Maieru.

- la vest limita este data de valea Salauta, de la Cosbuc pina la Dealul Stefanitei, Pasul Setref (818 m), Valea Carelor pina la varsarea ei in riul Iza in zona localitatii Sacel.

Suprafata Masivului Rodnei este de aproximativ 1300 km patrati si se intinde din punct de vedere administrativ pe doua judete: Maramures si Bistrita-Nasaud. La est, spre Moldova, limita este reprezentata de raul Bistrita Aurie, care desparte masivul de judetul Suceava.

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA

Geologie

Altitudinea mare şi masivitatea Munţilor Rodnei sunt consecinţe ale alcătuirii petrografice şi ale condiţiilor tectonice. Munţii apar sub forma unui horst alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoş–Vodă (la nord) şi Rodnei (la sud). Şisturile cristaline apar sub forma a 3 pânze (serii): mezometamorfică (de Bretila), epimetamorfică paleozoică (de Repedea) şi mezometamorfică (de Rebra). În partea sudică a Munţilor Rodnei apar roci vulcanice neogene sub forma unor măguri dispuse în lungul Someşului Mare. Rocile sedimentare de vârstă cretacică şi paleogenă (marne, gresii conglomerate şi calcare) care înconjoară masivul au fost afectate de mişcările stirice şi imprimă reliefului câteva trăsături caracteristice.

Rocile metamorfice sunt bine reprezentate în masiv prin: amfibolitele, serpentinele, gnaisurile oculare, paragnaisurile. Rocile vulcanice neogene sunt reprezentate prin: riolite, dacite şi andezite, care se pot identifica în ramura sudică a Munţilor Rodnei, respectiv Valea Cormaia, Valea Anieşului şi Valea Cobăşel. Calcarele cristaline, amfibolitele şi micaşisturile cu granaţi predomină pe Vf. Inău, Vf. Corongiş, Vf. Omu, Vf. Cişa şi sunt formate din calcar recifal cristalin. În Piatra Rea şi Mihăiasa predomină calcarele cvasiorizontale, care dau suprafeţe tubulare. Vârfurile Pietrosu, Rebra şi Bătrâna sunt reprezentate prin şisturi sericito-cloritoase cu intercalaţii de calcare cristaline recifale.

Calcarele din jumătatea sudică a Munţilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva peşteri remarcabile: Izvorul Tăuşoarelor, Baia lui Schneider, Cobăşel etc. În zona nordică a parcului se află încă două sisteme carstice: Piatra Rea şi Bătrâna.

Fig. 1. Harta geologica – muntii Rodnei

În concluzie, cea mai mare parte a Munţilor Rodnei este constituită din şisturi clorito-sericitoase, cuarţite şi micaşisturi, din care sunt formate majoritatea vârfurilor înalte: Vf. Pietrosu, Vf. Puzdrele, Vf. Laptele Mare, Vf. Inău, Vf. Inăuţ, Vf. Roşu sunt constituite din micaşisturi de granit. Granitele (Negoiasa) se înscriu tot atât de bine în relief. Rocile vulcanice de tipul andezitelor şi dacitelor nu se impun marcant în relief, decât în afara perimetrului parcului.

Relief

Muntii Rodnei, cel mai important masiv din nordul Carpatilor Orientali s-au format in era secundara (mezozoica), a doua era geologica, acum 245-64 milioane de ani si au avut parte de modificari continue. In aceasta ero incepe incretirea alpina si se formeaza Muntii Stancosi, Alpii, Pirineii si Himalaya. Apar primele plante cu flori, primele păsări, mamifere, pești osoși si primii dinozauri. Masivul se prezinta sub forma unui horst format din sisturi cristaline, delimitat de doua falii profunde: falia Rodnei la sud si falia Dragos Voda la nord.

Din punct de vedere al compozitiei rocilor sunt formati din sisturi cristaline de epizona in partea centrala in zona Bretila, Repedea si Rebra. Extremitatile vestice si sudice sunt formate in cea mai mare parte din marne, gresii, calacare si conglomerate precum si andezite, dacite si riolite in zona sudica in special in magurile situate pe cursul de apa al Somesului Mare: Magura Mare, Magurile de Sus si de Jos, Magura Porcului, Magura Singeorz, etc. Aceste roci sunt importante din punct de vedere economic, de ele fiind legate mineralizarile si, în special, sulfurile metalice aflate în exploatare.

Al doilea factor major care a contribuit la formarea reliefului actual al Muntilor Rodnei in special pe versantul nordic a fost eroziunea provocata de glaciatiuni in era cuaternara care a avut ca rezultat formarea de caldari glaciare cu iezere, praguri glaciare și morene precum si de zone cu blocuri eratice formate din bolovani adusi de miscarea ghetarilor. După topirea acestora a rămas un relief ce se caracterizează prin prezența unor forme precum văile glaciare cu profilul transversal sub forma literei „U” si circuri glaciare cu depresiuni în care s-au format ulterior lacurile glaciare. Pe versantul nordic se gasesc numeroase caldari glaciare numite si circuri glaciare cum ar fi Caldarile Pietrisului, Ineului, Buhaescului, Repedei, Negoiescului, Cimpoiesei, Bistritei Aurii care sunt punctul de pornire a numeroase piraie izvorite din depozitele detritice depozite rezultate prin acumularea fragmentelor provenite din dezagregarea materialelor preexistente.