Turismul rural și ecoturismul în Județul Suceava

Principalele căi de acces în judeţ sunt :

- rutiere :-drumul european E 85, care traversează Europa de la nord la sud, făcând legătura între Marea Baltică şi Marea Egee, respectiv între Lituania şi Grecia, străbătând România pe direcţia Siret-Suceava-Bacău-Bucureşti-Giurgiu ;

-drumul european E 58, care face legătura între Rusia(Rostov pe Don) şi Austria(Viena), străbătând România pe direcţia Halmeu-Baia Mare-Bistriţa-Suceava-Botoşani-Iaşi-Sculeni(Rep.Moldova).

-aeriene :-Aeroportul Internaţional « Ştefan cel Mare » Salcea, la 14 km de Suceava cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi la cerere cu asigurarea de servicii de vamă-garniţă ;

-Aeroportul Dealul Floreni, situat la 10 km de oraşul Vatra-Dornei şi care deserveşte în special traficul cu aparate de zbor de mici dimensiuni, sau în scop sportiv ;

- 4 heliporturi situate în localităţile Putna, Vatra Moldoviţei, Suceviţa, Voroneţ.

-feroviare: judeţul Suceava este străbătut de magistrala feroviară 5, Bucureşti-Bacău-Suceava- Vicşani şi care se continuă la ieşirea din ţară pe direcţia Kiev-Varşovia-Moscova. De asemenea, judeţul Suceava este străbătut de o cale ferată foarte importantă, care face legătura între Moldova şi Transilvania, pe direcţia Iaşi-Suceava-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei- Dej-Cluj Napoca- Timişoara.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalinomezozoică, zona flişului şi zona de platformă. În funcţie de suprafaţa ocupată de fiecare formă de relief în parte, situaţia la nivelul judeţului se prezintă astfel:

- zona de munte 53%;

- zona de podiş 30%;

- zona de luncă 17%.

În ansamblu, pe teritoriul judeţului Suceava sunt două unităţi importante de relief: regiunea montană şi regiunea de podiş. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud.

Zona montană, integrată în lanţul Carpaţilor Orientali, cuprinde masive şi complexe de culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard şi Călimani; Munţii Bistriţei, Stânişoarei; Masivele Giumalău - Rarău; Obcinile Feredeului şi Mestecăniş.

Încadrată de munţii Bistriţei Aurii la nord, Munţii Bistriţei la sud-est, Munţii Călimani la sud şi Munţii Bârgăului la vest, se află Depresiunea Dornelor. Unitate geografică distinctă, aceasta se îngustează spre est, spre cheile Zugrenilor, şi se deschide larg spre vest, fiind drenată de râul Bistriţa.

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară din lungul râului Moldova. Se remarcă prin prezenţa unui relief de terase cu altitudine relativă de circa 110 m, dezvoltat aproape în exclusivitate pe dreapta râului Moldova. Depresiunile Vama, Frasin şi Humor sunt alte arii importante de lărgire a văii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai îngust se află la Prisaca Dornei.

Zona de podiş este mai coborâtă cu 200 m faţă de cele mai joase culmi muntoase. Cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Podişul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaţii şi Valea Moldovei.