Valorificarea potențialului turistic al județului Buzău - arii naturale protejate

1. PREZENTARE GENERALA

Judetul Buzau, situat in partea sud-estica a tarii si avand coordonatele 44˚ 50’-45˚ 50’ longitudine si 26˚ 10’-27˚ 20’ latitudine, ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelasi nume, cuprinzând armonios , intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice - de campie, de deal si de munte: în partea de nord, muntii Buzaului si o mica parte a muntilor Vrancei, câmpie la sud, între acestea situându-se zona colinara subcarpatica.

Suprafata judetului este de 6103 km, iar populatia de 496214 locuitori ce reprezinta 2,3% din populatia tarii, ocupand locul 18 intre celelalte judete.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul are 86 de localitati dintre care doua municipii ( Ramnicu-Sarat si Buzau) si 3 orase (Nehoiu, Pogoanele si Patarlagele), 81 de comune cu 481 de sate.

Numele de Buzau isi are originea in radicalul tracic «buze » care se regaseste si la noi pentru ca si noi ne tragem din traci ( buzeos). La acesta s-a mai adaugat sufixul greco-latin « aios » care nu mai este astazi activ decat in formatiile culte, neologisme latinizate. Totodata, de la apa Buzaului isi iau numele muntii Buzau si, ulterior, orasul cu acelasi nume.

Ca entitate etnografica in care se intrepatrund elemente specifice ale culturii populare romanesti din cele 3 provincii care se intalnesc aici – Muntenia, Transilvania si Moldova, judetul Buzau apartine tipologic specificului national.

Pentru zona Buzaului, in mod deosebit la Lopatari si Manzalesti, intre decoratiunile de interior se remarca tesaturile din par de capra, folosite la presuri si paretare. Obiectele de acest gen confectionate de cunoscuta creatoare populara Adela Petre sunt adevarate tapiserii ale epocii moderne.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astazi mai mult in colectiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sarbatori, in zonele cu traditii folclorice. In ansamblul sau, costumul popular buzoian se inscrie in tipul carpatic, ale carui origini se afla in portul populatiei dacice. Costume populare intr-o forma nealterata se mai gasesc in zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Catina si Calvini), pe Valea Ramnicului (Podgoria, Pardosi, Puiesti).

In afara de obiceiuri si traditii, judetul Buzau mai conserva si cantece stramosesti in forme aproape nealterate, care dupa expresia lui Alecu Russo, constituie “arhiva acestor meleaguri”.

Candva Buzaul era una dintre optiunile principale pentru legatura intre Ardeal si Valahia si chiar Moldova. Erau secolele evului mediu tarziu cand trecatorile peste Carpati era folosite cu aceeasi frecventa si cu aceleasi inconveniente. Deschiderea unor drumuri majore peste Carpati, cum ar fi Sinaia – Brasov sau Cozia – Sibiu a determinat scaderea dramatica a importantei celorlaltora. Desi un drum relativ modern leaga inca Valea Buzaului de Secuime, zona Buzaului este un punct important doar pe rutele care leaga Bucurestiul de Moldova. Soseaua, una dintre cele mai bune din Romania, trece insa doar prin zona de campie a judetului, nimic spectaculos. Pentru cei mai multi dintre calatorii care trec prin regiune, Buzaul poate fi cel mult un picnic la marginea drumului. O cafea, un fast food si din nou in masina.

La doua ore distanta de Bucuresti, Buzaul este o zona virgina din punct de vedere turistic. Muntii, care se vad din sosea, dar doar de la distanta, sunt arealul cel mai interesant al judetului. Spre Siret si Nehoiu, spre Penteleu si muntii curburii, Buzaul ascunde peisaje de mare valoare si obiective turistice neexploatate sau deservite de baze turistice subdezvoltate si invechite.

In asteptarea oarecum inerta a unui viitor care sa il puna in valoare, Buzaul se lauda cu trecutul. Cu fondatori ca Vlahuta, Antipa si Vintila Bratianu, aici a luat fiinta, in 1903, prima asociatie turistica din tara, Societatea Turistilor Romani. Odobescu a scris tot in muntii Buzaului “Falsul tratat de vanatoare”, avand zona ca sursa de inspiratie. Alti turisti din vechime pot fi considerati gotii, care au facut aici un picnic la marginea drumului spre vestul Europei, abandonand la Posada unul dintre cele mai importante tezaure din Europa, Closca cu puii de aur.

2. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI

Numele atractiilor turistice din regiunea Buzaului sunt indeobste cunoscute: Sarata Monteoru, Vulcanii Noroiosi, Focul Viu, Muzeul Chihlimbarului, manastirile din stanca, tabara de sculptura sau Mundele de Sare. Nu lipsesc pliantele turistice despre aceasta zona - lipsesc insa capacitatile turistice.