Diferențe inter-regionale - moldoveni, ardeleni, olteni, munteni

Privită din exterior, din perspectiva celorlalte ţări, România este un stat unitar, cu toate caracteristicile specifice; teritoriu delimitat de graniţe, naţiune, suveranitate, steag, imn. În accepţiunea autorului francez Ph. Ardant, “Statul este puterea centrală raportată la colectivităţile locale (regiuni, departamente, oraşe)”. Pe de altă parte, din perspectivă internă, diviziunile regionale şi distincţiile culturale sunt o realitate cunoscută doar de locuitori. Explicaţiile date de sociologi confirmă o stratificare regională, din cauze istorice. Marius Pieleanu, sociolog, afirmă că, de îndată ce vreme îndelungată, cele trei provincii tradiţionale româneşti au fost separate una de alta, s-au format comportamente specifice zonelor respective. Uneori, acestea nu pot fi compatibilizate şi aşa s-a întâmplat şi după 1 decembrie 1918. Cu toate acestea, România s-a format ca stat naţional, unitar.

Aşadar, în mentalitatea populară cu privire la diversităţile regionale, există cîteva spaţii de largă recunoaştere: Moldova, Muntenia, Dobrogea, Transilvania şi Banat. Bineînţeles că este necesar ca aceste enităţi să aibă capitale regionale în jurul cîtorva oraşe mari care au jucat un rol istoric regional: Iaşi, Constanţa, Craiova, Timişoara şi Cluj. Din păcate, realităţile istorice îşi vor spune cuvântul în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, dar în primul rând în ceea ce priveşte dezvoltarea culturală a acestor regiuni. Prin urmare, diferenţierile care apar între cetăţenii aceleiaşi tări îi indică drept aparţinători ai unor grupuri distincte. Grupul conţine o serie de indivizi care interrelaţionează foarte bine, au o structură prestabilită, funcţionează după reguli şi au interese şi scopuri comune.

Stereotip sau nu, în mentalul colectiv s-a dezvoltat ideea că Ardealul aflat sub influenţă Austro-Ungară, a preluat din obiceiurile şi mentalitatea celor din vest; Moldova, datorită plasării geografice, a fost sub oblăduirea ruşilor, cultura regională fiind influenţată de aceştia; Dobrogea, datorită deschiderii la Marea Neagra şi a unei îndepărtate vecinătăţi cu Turcia, dar mai ales datorită supunerii sale faţă de Imperiul Otoman are o cultură regională influenţată de orientali. Prin urmare, indiferent de zona din care provin, fiecare are prejudecăţi vizavi de ceilalţi din alte regiuni. Oricare dintre zonele Romaniei are caracte¬ristici specifice, la fel şi locuitorii ei.

La prima vedere, s-ar putea vorbi chiar despre un conflict între românii proveniţi din zone diferite, conflict care se aprofundează şi datorită stereotipiilor preluate şi acceptate ca adevăruri general valabile de către populaţie. Drept urmare, ardelenii sunt consideraţi calmi, dar şi prea lenţi, oameni destoinici, dar parcă prea plini de ei. Oltenii sunt percepuţi ca isteţi, şmecheri, capabili să întoarcă orice situaţie în favoarea lor. Moldovenii sunt consideraţi leneşi, săraci şi dornici să ajungă cât mai sus în ierarhia socială. Cât despre bucureşteni, majoritatea celor din provincie, îi cataloghează drept aroganţi întrucât aceştia au pretenţia că..ora exactă se dă la Bucureşti.

Pe de altă parte, acest aşa-zis conflict inter-regional este doar o iluzie, o uniformizare la nivel naţional a populaţiei fiind practic imposibilă şi chiar nerecomandată. Antropologul Zoltán Rostás este de părere că diferenţele culturale existente sunt benefice pentru culoarea locală a fiecărei regiuni, îmbogăţind-o din punct de vedere cultural. “Accentul nu trebuie pus pe conflict, ci pe identitatea regională, căci despre aceasta este vorba. Toate comunităţile umane au o identitate locală, regională, mai mare sau mai mică. Aceste identităţi se autodefinesc prin deosebiri, care sunt inerente societăţii.”

O chestiune demnă de cercetat este cum se raportează grupurile unele la altele, ce viziune au unii despre alţii şi la ce nivel sunt identificate diferenţele inter grupuri. Prin urmare, “misiunea” mini-cercetării de faţă este identificarea părerilor reciproce ale cetăţenilor apartenenţi la grupuri regionale diferite.

Ca instrument a cercetării calitative pe care am realizat-o, am folosit chestionarul (Anexa 1), pentru a măsura gradul de conştientizare şi a pune în balanţă părerile a 20 de studenţi în Cluj dar care provin din zone distincte ale ţării.

Din cei 20 chestionaţi, 7 persoane erau din Ardeal, 5 persoane din Moldova, 2 pers. din Oltenia, 4 pers. din Banat şi 2 din Dobrogea. De asemenea au fost chestionate 16 persoane de sex feminin şi 4 de sex masculin.

La întrebarea “Consideraţi că oamenii se comportă specific regiunii din care provin” 8 persoane au zis nu, 12 zicând că da, există diferenţe de comportament în funcţie de regiunea de provenienţă. La cea de-a treia întrebare, Credeţi că există diferenţe între persoanele provenite din regiuni diferite, 15 persoane au răspuns da, doar 5 considerând că nu sunt diferenţe.

Aşadar, la întrebările 4 şi 5 au răspuns doar 15 din cei intervievaţi. La întrebarea nr.4, diferenţele în funcţie de accent sunt considerate de cei mai mulţi (10) ca fiind marcante, diferenţele de cultură şi tradiţii doar de către 8 persoane, diferenţele de inteligenţă au fost votate doar de 2 persoane, de mentalitate de 5 persoane, o singură persoană considerând modul de viaţă ca fiind cel care face diferenţa între locuitorii din zone istorico-geografice diferite.