Extras din proiect
1. Hyptia din Alexandria
Fig. 1.
Hypatia din Alexandria (Fig. 1.) născută între ani 350-370, a fost cea mai mare minte feminină a antichităţii şi totodată prima matematiciană din istorie, filozoafă şi astronoamă greacă, ce atrăit în Egiptul roman, la Alexandria. A fost o filozoafă neoplatonistă, care a încurajat folosirea logicii şi a matematicii împotriva misticismului.
Hypatia era fiica lui Theon, unul dintre cei mai educaţi bărbaţi din întreaga Alexandrie. Acesta era astronom şi matematician, profesor la Universitatea din Alexandria şi un gânditor renumit în întreaga regiune, astfel că Hypatia a crescut într-un mediu propice dezvoltării intelectuale.
Theon era adeptul unei educaţii complete, atât fizice, cât şi intelectuale, dorind ca singurul său copil să devină „complet” . Astfel, Theon a învăţat-o pe Hypatia tot ce ştia despre matematică, ştiinţă şi religie, dar a încurajat-o totodată să dedice mult timp sporturilor, precum alergarea şi căţăratul.
Theon a învăţat-o pe Hypatia să aibă mereu mintea deschisă, neîngrădită de vreun sistem religios care să nu-i mai permită să descopere adevăruri ştiinţifice. „Rezervă-ţi dreptul de a gândi, căci chiar şi a gândi greşit e mai bine decât a nu gândi deloc” , i-ar fi spus Theon fiicei sale.
Condiţia socială a femei la grecii cei vechi nu era aceeaşi la toate seminţiile. De o libertate adevărată nu putea fi însă vorba pe atunci. Erau restricţiuni pe care femeia nu le mai cunoaşte astăzi. Dar restricţiunile impuse de condiţia femeii în constituţia anticei polis n-au putut totuşi înăbuşi talentul.
Cultul frumosului era prea înrădăcinat în lumea greacă, pentru a nu atenua şi această privinţa ceva din asprimea întocmirilor social. Sappho, atât de celebră în lumea veche, era socotită ca a vechea Muză; Erinna, una din elevele sale, a fost vestită, cu toate că muri la 18 ani, înţeleapta Pruxilla şi Corina, rivala de multe ori fericită în concursuri a marelui Pindar, au lăsat în antichitatea greacă amintirea unor talente poetice mari. Iar în domeniul cugetări filozofice e de ajuns a pomeni celebritatea mult discutată a Aspasiei, câştigând prin farmecele spiritului şi înaltele sale calităţi morale pe marele Pericles,şi pe a Diotimei, învăţătoarea lui Socrate.
Când cucerilile lui Alexandru cel Mare deschiseră culturii greceşti adâncurile Răsăritului, cadrele înguste ale vechii cetăţi se sfărâmară. O nouă viaţă socială se plămădi în hotarele culture elenistice cuprinzătoare. Femeia iese acum îndrăzneţ din umbra discretă a gineceului, spre a-şi juca rolul său tot mai însemnat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Femeii in Literatura Bizantina.docx