Biserica Golia - obiectiv turistic

Cap. 1 Prezentarea destinației

1.1 Prezentarea generală

Golia este o mănăstire importantă în oraşul Iaşi, numită după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic.Biserica se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este "Înălţarea Domnului". Mănăstirea reprezintă un important centru cultural,adăpostind Institutul Cultural Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum şi o atracţie turistică pe harta Iaşiului.

Aşezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Despre vechea biserică, de care este legat numele familiei Golia, nu se ştiu prea multe date cu privire la arhitectură, cert fiind faptul că a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Actuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă de construcţie cât şi ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi gotic şi bizantin, construcţie realizată într-un moment de realizare a Renaşterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se spijină pe epifaştri, de factură corintică, de peste 12 metri înălţime, ancoraţi într-o cornişă.

Cornişa este depăşită de o compoziţie unică, acoperişul fiind străjuit de şapte turle, unicat ca model, dar diferenţiate între ele, ceea ce atestă, supoziţia că au fost realizate treptat, în etape diferite, influenţate şi de restaurări.Înălţimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 30 de metri şi lăţimea de 13 metri.Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uşi laterale, spre nord şi sud. Interiorul este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos şi altar. Deasupra pridvorului se află cafasul, care lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor. Trecerea dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spaţii, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid despărţitor, amintind vechiul stil. În partea de început, naosul cuprinde un spaţiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinaţie ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalităţi mai de seamă, fiind poziţionate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgeşte făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior.

Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă refăcut la 1900.

Turnul Goliei are o înălţime de 30 metri. Vizitatorul care doreşte să aibă o panoramă a oraşului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre simbolurile Iaşiului.

Vasile Lupu a zidit "lăudate mănăstiri" între care şi Golia, "peste toate mănăstirile aici în ţara mai iscusită." (M. Costin)

Ascunsă între ziduri groase şi înalte, uşi ferecate ca o cetate, biserica "strălucită şi bogat înzestrată" îmbină "trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc" aşa cum reiese din descrierea făcută, la 1711, de Petru cel Mare al Rusiei. Cel "moschicesc" e reprezentat de trăsăturile arhitecturii ruseşti, cel "grecesc" de trăsături bizantine, iar cel "leşesc" reprezintă Renaşterea de caracter baroc, răspândită atunci, ca în mai toate ţările din centrul Europei, de unde Vasile Lupu a adus meşteri.

Golia este închinată Mănăstirii Vatoped din muntele Athos (1614) şi poartă hramul "Înălţarea Domnului."Biserica are alura de cetate şi păstrează un interior de factură bizantină, trilobat: pranaos, naos şi altar.

Impunătorul edificiu este înconjurat cu puternice ziduri de apărare, încheiate la colţuri prin turnuri bastioane, iar pe latura de miazăzi a incintei se înalţă turnul-clopotniţa, "micul turn răsăritean al Goliei, de 30 m, refăcut în 1900, turn ce "nu are pereche în toate aceste ţări prin înălţime, lărgime şi măreţie".

În partea stângă a turnului intrării e o cişmea în zidul mănăstirii ce datează din vremea lui Al. Moruzzi, 1766, decorată în stil baroc şi o casă cu cotloane în care a locuit Ion Creangă cât a slujit aici.

Biserica "Doamnei" păstrează din mobilerul original tronurile domneşti, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu, patru sfeşnice comandate în Danemarca şi o frumoasă catapeteasma din 1838.

Golia iese din tiparul construcţiilor din acea vreme. Acoperişul, unicat ca model e strajuit de şapte turle, frontoanele de la ferestre sunt împodobite cu sculpturi decorative. Planul exterior e rectangular, cu ziduri înalte care se sprijină pe patru epifastri de factură corintică ancoraţi într-o cornişa.

Biserica poartă numele marelul logafat Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic.Vechea biserică, de proporţii mici, zidită de acestă la jumătatea secolului al XVI-lea, a dispărut cu desăvârşire. A fost apoi refăcută în urma unor incendii şi cutremure, clădirea de azi fiind ctitorie a lui Vasile Lupu, terminată de fiul său, Stefaniţă.

Această monumentală construcţie impresionează atât prin dimensiunile sale (30m lungime, 13m lăţime şi 30m înălţime) cât şi prin bogăţia decorului sculptat în spiritul arhitecturii baroce.

Coronamentul, refăcut în sec al XVII-lea este alcătuit din şase cupole în filă, sistemul de boltire fiind o combinaţie între tradiţionalele arce piezise moldoveneşti şi cele ruseşti.

Faţadele, construite din piatră albă, făţuită, sunt decorate cu o ordonanta de pilastri clasici cu capiteturi corintice, care susţin un antablament de înălţime redusă, iar "totul dă un plăcut efect de frunzăriş marmorean". Acest antablament este compus dintr-o arhitrava simplă, o friză împodobită cu sculpturi de modă italieneasca si o cornisa cu mutuli si console. Ferestrele sunt incadrate de alti pilastri care se sprijina pe console si care sunt incoronati de frontoane triunghiulare.

Accesul se realizează printr-un pridvor prevăzut cu două uși laterale.

120 de trepte urcate asigură o panoramă splendidă asupra Iașului. Pictura din interior a fost refacută în repetate rânduri astăzi păstrand puține fresce originale. Aici au fost oficiate cununiile domnești ale lui C-tin Duca si Maria Brancoveanu, Antich Cantemir cu Catrina, biserica luând numele de "biserica a cununiilor." Astăzi adapostește institutul cultural misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Vasile Lupu voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei" (1634-1653), "om cu hire înaltă și împărătească, mai mult decât domnească au zidit și lăudate mănăstiri", între care Golia din Iași "peste toate mănăstirile aice în țara mai iscusită" (Miron Costin). Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica "Înalțarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul sau Stefaniță. Straveche pecete a artei romanești, biserica mănăstirii "strălucită și bogat înzestrată" apare ca o construcție monumentală care îmbină, dupa exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc". Exteriorul tradează influența Renașterii târzii, prin intermediul Galiției: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră fătuită, străjuit de pilastri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) și cornișa în stil baroc susținută de console. Acoperișul este o aglomerare de turle, turele și cupole dispuse în linie și sustinute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonală, turlele prezintă inovații ornamentale, cu decorație munteana și motive orientale ce reflectă mai mult "o profunzime tarigradeană".

Interiorul, tradițional moldovenesc, contrastează cu fațadele clasice, repetând împărțirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu un cafas în tindă, unic în Moldova sec. al XVII-lea și cu bogate chenare orientale în jurul celor doua uși ale bisericii.

Pictura,refăcută în mai multe rânduri, păstrează puține fresce originale în concele absidelor laterale și în pridvor. Din mobilierul inițial întâlnim: tronurile domnești, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu și patru sfesnice comandate în Danemarca. O frumoasă catapeteasma datează din 1838.