Caracterizarea pieței, prezent și perspectivă a întreprinderii Tnuva

1. Principalele coordonate ale activităţii întreprinderii

Piaţa românească a lactatelor este una din ce în ce mai diversă, fiind dominată de companii care au început sa înteleagă ca nu doar calitatea produselor, ci şi inovaţia de ambalaj, investiţiile în strategia de branding şi în imagine, prin acţiuni de marketing, campanii publicitare, asigură succesul de vânzare a produselor. Printre marii jucători care activează pe această piaţă se numără Danone, Dorna Lactate, Friesland Romania, Covalact (aflat în parteneriat cu Campina), Hochland şi Albalact.

Pe segmentul lactatelor proaspete (iaurturi, sana, lapte pasteurizat) concurează Danone (iaurturile Danone şi noul Lapte Proaspăt Danone), Albalact (iaurturile Zuzu şi laptele proaspăt Zuzu) şi Campina (iaurturile Campina). Hochland este concentrată pe brânzeturi procesate, unde concurează strâns cu Dorna Lactate.

Disputa pe mai multe categorii

Dorna şi Friesland sunt singurii jucători care îşi dispută în acelaşi timp mai multe categorii de produse: lapte de consum, brânzeturi şi lactate proaspete. Pe segmentul UHT, Dorna Lactate şi Friesland sunt concurate de Albalact. Unii dintre marii jucători au abordat cu succes nu doar categoria lactate proaspete, ci au mers pe lansări de subcategorii şi extensii de produse. Astfel, piaţa produselor lactate s-a dezvoltat şi specializat foarte mult în ultimii ani, consumatorii fiind tot mai sofisticaţi şi tot mai preocupaţi de sănătatea lor şi a familiei lor.

Inovaţia de brand

Dacă aşteptările consumatorilor au fost satisfacute prin apelul la inovaţii, şi dacă obiceiurile lor au fost educate sau schimbate, se vede doar în vânzări şi în cifra de afaceri a marilor producători. Estimările specialiştilor sunt optimiste: piaţa produselor lactate va ajunge în următorii trei-patru ani la o valoare de peste un miliard de euro. De asemenea, tot în viitorul nu prea îndepărtat, industria va ajunge să proceseze în jur de două miliarde de litri de lapte anual, aproape dublu faţă de cantitatea procesată în momentul de faţă.

După integrare, vor fi mai multe produse pe piaţă pentru că vor fi importate din ţările Uniunii Europene în special brânzeturi. Ale noastre însă au avantajul ca sunt mai gustoase şi chiar mai sănătoase.

Chiar dacă iniţial oamenii vor fi curioşi să guste brânzeturile franţuzeşti sau iaurturile nemţeşti, în scurt timp se vor întoarce către cele româneşti. "Produsele noastre sunt mai gustoase pentru că solul românesc nu a fost foarte poluat, nefiind folosite îngrăşăminte chimice atât de mult ca în vest. Se va întâmpla ca în cazul roşiilor autohtone, care sunt preferate de departe celor aduse din străinatate", spune Milena Nedelcu, reprezentant Danone.

Laptele, integrat în UE

În acest moment, valoarea pieţei lactatelor este de 800 de milioane de euro", a spus Steriu. La noi se consumă anual 4,5 miliarde de litri de lapte, la procesatori ajungând 3 miliarde de litri, iar restul merge spre autoconsum.

România preferă în principal laptele, tocmai de aceea anumite firme, cum este Danone, care erau axate pe produse procesate, au ieşit acum pe piaţă şi cu lapte proaspăt. Dacă laptele reprezintă 40% din piaţă, următoarele preferinţe sunt brânzeturile, cu 30% şi iaurturile, 20%.

În România se colectează anual 5.500 de milioane de litri de lapte, din care numai 22% este procesat industrial. Judeţele din nordul şi centrul ţării produc 75% din totalul de lapte. Judeţele furnizoare de lapte sunt: Satu Mare, Bihor, Maramureş, Sălaj, Bistriţa, Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Cluj, Mureş, Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov, Argeş şi Dâmboviţa. Restul zonelor ţării sunt cele mai mari consumatoare de lapte industrializat, spune reprezentantul Albalact.

Ce rol are aderarea

Piaţa produselor lactate va fi cea mai afectată după momentul aderării României la UE. Pentru trecerea la standarde europene a industriei produselor lactate şi supravieţuirea societăţilor, în condiţii de concurenţă acerbă pe piaţa de profil, se impune realizarea de investiţii în cele mai moderne tehnologii.

Opoziţie faţă de iaurt ca medicament