Cercetarea piețelor internaționale - SC Boromir Ind SRL

1. Prezentarea societatii S.C. Boromir Ind SRL

De la mica moara de grâu construita în anul 1994 la Râmnicu Vâlcea, a carei capacitate de productie nu depasea 24 de t/zi, în decursul a numai 10 ani S.C. Boromir Ind. SRL s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent sa ajunga sa controleze circa 10% din activitatea de morarit din întreaga tara, prin achizitionarea în perioada 1998-2002, a trei mori aflate în zone diferite ale tarii: Sibiu, Buzau, Deva, aceste localizari având avantajul descoperirii de noi piete de desfacere si al atragerii de noi clienti.

Capacitatea totala de productie a Boromir atinge în prezent cifra de 1300 t/zi. Adaugând la aceasta utilajele moderne si performante care se afla în dotarea celor 4 mori, se poate spune ca societatea este capabila în momentul de fata sa raspunda prompt celor mai diverse solicitari ale beneficiarilor, fie ca este vorba de calitatea produselor fie de diversitatea acestora.

Fainurile obtinute în morile Boromir sunt de cea mai buna calitate, materia prima atent selectionata, acopera o gama sortimentala larga, reusind sa satisfaca cererile pietei atât pentru fainurile traditionale cât si în ceea ce priveste fainurile speciale.

Totodata fainurile BOROMIR îmbunatatesc calitatea produselor de panificatie sau de patiserie obtinute în urma utilizarii acestora, crescând randamentul si implicit, profiturile celor care le utilizeaza în brutarii si patiserii.

1.1. Indicatori de performanta ai S.C. BOROMIR IND S.R.L.

31.12.2003

30.06.2004

30.09.2004

Cifra de afaceri

1.585.526.139

1.093.394.870

1.699.959.027

Venituri totale

1.738.144.896

1.210.742.661

1.865.115.931

Cheltuieli totale

1.692.846.845

1.159.102.350

1.753.455.051

Profitul brut

45.298.051

51.640.311

111.660.880

Profitul net

31.420.982

38.043.276

82.708.424

In anul 2005, societatea a detinut locul 1 in Top Afaceri Romania Intreprinderi Mari, judetul VALCEA, domeniul 15:Industria alimentara si a bauturilor.

1.2. Istoricul croissantului

Desi autorii nu au ajuns la un consens în ceea priveste momentul si locul aparitiei croissantului, majoritatea au cazut de acord asupra legendei urmatoare. Armatele otomane asediau un mare oras (Viena) si sapasera un tunel pe sub zidul de aparare al cetatii pentru a patrunde în oras. Un brutar a auzit zgomotul sapaturilor pe sub pravalia lui si a alertat comunitatea, care a luat masuri de aparare distrugând tunelul inamicului. Dupa învingerea fortelor musulmane, brutarul a copt cornuri de forma emblemei turcilor, semiluna, iar oamenii au sarbatorit victoria mâncând simbolul temerilor lor.

Unele cronici sunt mai explicite, asociind acest eveniment cu asedierea Vienei în iulie 1683, numele brutarului fiind Peter Windletter, care a primit privilegiul de a-si produce produsul sub forma de semiluna ca rasplata pentru ca a alertat comunitatea. Cornurile respective s-au vândut apoi la Viena sub numele "kipfel".

Marie Antoinette a adus cu ea croissantul la curtea regelui Frantei, Louis XVI. Produsul a devenit popular în Franta sub numele de "croissant". În orice caz, produsul a capatat forma afânata asa cum îl stim astazi abia în anii 1920.

1.3. Prezentarea generala a produsului „Croissant Boromir”

Croissantul Boromir este realizat prin dospire naturala care confera produsului o calitate deosebita. Aceasta calitate se regaseste în miezul pufos si aromat, plin de o umplutura delicioasa : de ciocolata, de sampanie sau de caise.

În principiu croissantul se fabrica dintr-un aluat danez care se desface în foi. Desi retetele de fabricatie variaza de la producator la producator, reteta de baza consta din urmatoarele:

Ingrediente Adaos* %

Faina

Zahar

Sare

Margarina sau unt

Drojdie uscata activa

Apa (variabil) 100

Total aluat 176

Margarina sau unt pt. împachetare 45,4

*. raportat la faina, considerata 100%

Desfacerea în foi se obtine prin laminarea aluatului, când straturile de aluat sunt separate de straturi subtiri de grasime.

2. Cercetarea conditiilor nationale si supranationale utilizând datele secundare de marketing

2.1. Mediul de piata supranational reuneste factorii de influenta mondiala sau zonala asupra pietei, semnificatia lor depasind, de multe ori, cadrul economicului si trecând în sfera politicului si a tehnologicului. Acest mediu asigura suportul unor structuri mai omogene, formate din mediile de piata nationale.

Economia mondiala cunoaste în prezent un numar mare de cooperari ce implica state sau grupe de state. Cel mai complex cadru de cooperare supranationala care reprezinta un demers de integrare economica, politica si monetara îl constituie Uniunea Europeana. Ea reprezinta pentru actualii ei membrii (27 de state europene) o piata libera pentru marfuri, servicii si forta de munca.

România si Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Cele doua state au îndeplinit criteriile de aderare iar Tratatul de aderare a Republicii Bulgare si României, semnat de reprezentantii statelor membre UE si de cei ai României si Bulgariei la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005, a fost ratificat de parlamentele nationale ale tuturor statelor membre ale UE.