Cercetarea scalelor - acceptarea celorlalți și nevoia de unicitate

Rezumat

Cercetarea de faţă s-a realizat în perioada 22 – 30 Decembrie 2010, pe un eşantion de 40 de persoane, în care participanţii au fost prieteni, cunoscuţi ai cercetătorilor. Prin aseastă cercetare s-au măsurat două scale diferite, ce măsoară trăsături psihologice: „scala acceptării celorlalţi” şi „scala orientării religioase”. Chestionarul este adaptat şi conţine în total 39 de întrebări la care s-au adăugat întrebările de verificare: „nume” / „prenume” / „adresa e-mail”, etc. toate acestea fiind trecute în baza de date pentru validarea răspunsurilor dar şi a cercetării.

Pentru început putem spune că nici un participant nu este tolerant faţă de ceilalţi, aceştia sunt 77% intoleranţi faţă de ceilalţi şi 23% atât intoleranţi cât şi toleranţi faţă de ceilalţi.

În ceea ce priveşte orientarea religioasă, aceasta este 62% intrinsecă şi 38% extrinsecă.

Mai jos sunt prezentate unele din rezultatele descriptive ale cercetării:

- 32,5 % dintre respondenţi sunt pe jumătate de acord cu faptul că oamenii pot fi uşor de condus

- 47,5 % dintre respondenţi foarte rar se simt bine singuri, departe de ceilalţi

- cei mai puţini, 12,5%, consideră că uneori oamenii sunt prea egoişti, interesaţi de ei înşişi

- 32,5 % consideră acest lucru pe jumătate iar alţii 32% că doar de obicei oamenii sunt prea egoişti

- cei mai mulţi, 42,5%, consideră că de obicei oamenii din ziua de azi au principii morale reduse

- cei mai puţini respondenţi afirmă că uneori 7,5% şi foarte rar 2,5% e adevărat faptul că oamenii au nevoie cu adevărat de un lider puternic şi inteligent

- majoritatea respondenţilor, 40%, cred că de obicei majoritatea oamenilor sunt mulţumiţi de ei înşişi, fără să ia în considerare slăbiciunile lor

- 47,5%, adică 19 respondenţi, consideră pe jumatate adevărat faptul că oamenii de azi încearca să progreseze mai mult prin efort decât prin competenţe

- cei mai mulţi cred uneori că oamenii din ziua de azi discută doar despre lucruri nesemnificative, aproximativ în aceeaşi proporţie cu cei care consideră acest lucru pe jumătate, 35%

- majoritatea 37,5% sunt în dezacord cu afirmaţia precum că atât timp cât duci o viaţă morală nu contează în ceea ce crezi

- majoritatea respondenţilor, 40% sunt în dezacord cu afirmaţia precum ca uneori este necesar să facă compromisuri în privinţa convingerilor religioase pentru a-şi menţine situaţia socială şi economică

- peste jumătate dintre respondenţi, 52,5 % sunt de acord că este important să acorzi timp pentru a medita şi a te gândi la religie

- majoritatea, 40% reprezintă respondenţii care sunt de acord că se roagă pentru că aşa au fost învăţaţi

- majoritatea respondenţilor, 40% sunt în dezacord cu afirmaţia precum că uneori este necesar să facă compromisuri în privinţa convingerilor religioase pentru a-şi menţine situaţia socială şi economică

- cei mai puţini respondenţi 5% consideră cu un acord foarte puternic că există lucruri mult mai importante în viaţă chiar dacă ei cred în religia lor, în timp ce majoritarii sunt în dezacord, 42,5%

- o singură persoana este de acord foarte puternic, că citeşte cărţi despre credinţa sa, 25% sunt indiferenţi, majoritarii nu citesc cărţi despre credinţa lor, sunt în dezacord

- cei mai mulţi, 87,5% dintre respondenţi sunt în dezacord foarte puternic ( 45% ), respectiv dezacord ( 42,5 )% cu faptul că a fi enoriaş îţi oferă o poziţie social; 10% dintre respondenţi sunt indiferenţi faţă de acest lucru

- în interesele religioase ale respondenţilor, Biserica este indiferentă majoritar în activitatea socială a lor, 42,5%. Cei mai puţini, sunt cei de acord, 5% şi un singur respondent în acord foarte puternic.

Cercetarea a testat de asemenea 5 ipoteze ca fiind adevarate pe baza unor argument şi s-a încercat aflarea existenţei sau nu a legăturilor dintre variabile, rezultatul lor fiind explicat atât la capitolul “Rezultate” cât şi în “Concluzii”.

1. Cadrul general

1.1 Probleme şi obiective

Problema de decizie

Familiarizarea studenţilor din cadrul masterului Analiză şi strategie de marketing cu utilizarea scalelor în cercetările de marketing.

Probleme de cercetare

Lipsa experienţei în identificarea abstractului

Lipsa experienţei în identificarea scalelor

Lipsa experienţei de adaptare a scalei

Lipsa experienţei în utilizarea scalei

Obiectivele cercetării

Studenţii să facă diferenţa dintre tipul de variabile folosite pentru fiecare aplicaţie

Studenţii să înţeleagă pentru ce se foloseşte analiza descriptivă (ex. medie, modul, mediană, etc.)

Studenţii să înţeleagă paşii în analiza de corelaţie

Studenţii să fie capabili să interpreteze rezultatele

1.2 Constructe şi ipoteze

Constructe

- Acceptarea celorlalţi

- Nevoia de unicitate