Filarmonica Banatul

Capitolul I: Profilul organizaţiei

1. Statutul

Filarmonica Banatul este o instituție de stat si are statut de instituție publică și culturală. Scopul acestei instituții este de a promulga cultura si valorile naționale și de a promova muzica simfinică în randul publicului bănățean de toate varstele.

- Viziunea

Răspândirea și promovarea muzicii de calitate și mai ales a celei simfonice în rândul populației, atât pentru cunoscători, cât și pentru cei curioși.

- Misiunea

Susținerea de concerte diverse pentru toate categoriile de public. Participarea activă în viața culturală a Timișoarei și susținerea orașului în proiectele sale culturale.

- Scopul

Răspândirea atitudinii admirative față de tot ce înseamnă filarmonică și muzică de calitate și contribuția la o viață culturală mai bogată a orașului Timișoara și a zonei Banatului.

- Obiective

-Educarea muzicală a populației

-Îmbogățirea vieții culturale a Timișoarei

-Promovarea muzicii simfonice și clasice

-Atragerea noilor categorii de public

-Încurajarea tinerelor talente din domeniul muzical și susținerea acestora

-Realizarea unei relații de colaborare cu alte instituții de același profil

- Obiectiv SMART

Creșterea publicului spectator, cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani în decursul unui an, printr-o campanie de promovare a unui program diversificat axat pe acest segment de public.

Creșterea cu 10% a publicului spectator cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, prin concerte de muzică simfonică îmbinată cu: hip-hop, house, rock și drum and base.

Creșterea cu 15% a publicului cu vârsta cuprinsă între 19-25 de ani, prin concerte de jazz-simfonic, rock-simfonic, folk.

- Domeniul de activitate

Domeniul de activitate al Filarmonicii Banatul este cel cultural.

- Logica internă

Logica internă a Filarmonicii Banatul este una productivă. Filarmonica organizează periodic concerte diverse, atât în locații convenționale, cât și în locații neconvenționale, în aer liber. Totodată, aceasta organizează evenimente și cu intrare liberă, cu scopul de-a atrage cât mai multe persoane și de a lărgi publicul-țintă.

3. Istoricul

In anul 1871, la 21 octombrie, se va constitui Societatea filarmonică din Timişoara. Organizată din iniţiativa unor inimoşi iubitori ai muzicii, din localitate, după modelul şi cu sprijinul câtorva societăţi muzicale europene de prestigiu, Societatea filarmonică din Timişoara va juca un rol de catalizator în viaţa spirituală a oraşului determinând cele mai importante evenimente muzicale care s-au petrecut aici. La înfiinţarea ei au existat un cor bărbătesc şi câţiva instrumentişti pentru activităţi în genul muzicii de cameră. S-a afiliat apoi şi un cor feminin pentru a putea fi abordat şi repertoriul vocal-simfonic care necesita, de cele mai multe ori, cor mixt. Pentru completarea orchestrei se făcea apel la instrumentişti ai Operei locale şi suflători ai Regimentului 29 infanterie „Loudon“. Penuria de instrumentişti a impus ca o necesitate imediată înfiinţarea încă din al doilea an de existenţă a Societăţii, a unei şcoli de muzică pentru pregătirea şi formarea propriilor cadre.

Primul concert a avut loc la 8 decembrie 1871. Sub bagheta lui Heinrich Weidt au fost interpretate două ample lucrări vocal simfonice: Die Frithjofs Saga de Max Bruch şi Der Taucher - compoziţie aparţinând dirijorului timişorean.

Activitatea de concert care a urmat era axată preponderent (la începuturi) pe genul „a cappella“ (de la miniaturi până la partituri de mare amploare precum Missa Papae Marcelli de G.P.da Palestrina) şi pe cel al muzicii de cameră. Nu înseamnă că genul vocal - simfonic a fost abandonat. Dimpotrivă, lucrări de mare extensie precum Requiem-ul (1877) şi oratoriul Die Könige in Israel (1882). ambele ale compozitorului timişorean Franz Wilhelm Speer., oratoriile Creaţiunea de J. Haydn (1880), Elias (1884) şi Paulus (1891) de Mendessohn-Bartholdy au constituit momente de referinţă în activitatea de concert a Societăţii.