Fișă de țară Azerbaidjan

1.Harta Tarii

2. Scurt istoric Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizatiei, fiind o tara cu o istorie straveche şi bogata, pe teritoriul careia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogata moştenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peşterii Azih, unul dintre primele locuri unde a trait omul, precum şi a unor obiecte din epoca de piatra, demonstreaza ca Azerbaidjanul a intrat in zona unde au trait antropoizii. Procesul de formare a triburilor in aceasta zona a durat din mileniul III pana in secolul I i.e.n. Primele formatiuni politice au aparut pe teritoriul Azerbaidjanului in sec IX i.e.n. Este vorba despre statul Manna, care avea un nivel ridicat de dezvoltare economica şi culturala, ai carui locuitori credeau in fenomene naturale, Soare şi Luna.

La inceputul sec. VI i.e.n. Manna a fost cucerita de Midia şi religia oficiala a devenit zoroastrismul, a carui raspandire era legata de numeroasele zacaminte de titei şi gaze, surse naturale de foc. Un rol important in istoria straveche a Azerbaidjanului l-au jucat statele Atropatene şi Albania Caucaziana. Denumirea de Atropatene, provenita de la numele conducatorului ei, Atropates, s-a transformat mai tarziu in Azerbaidjan. Anume in Atropatena a inceput procesul de formare a natiunii azere. In sec. III-V pe teritoriul Azerbaidjanului s-a raspandit creştinismul. Odata cu aparitia in Transcaucazia a bisericilor creştine, viata laica şi spirituala a capatat un nou impuls de dezvoltare. La inc. sec. V a fost alcatuit alfabetul albanez, care a impulsionat dezvoltarea invatamantului. Multe monumente unice culturale ale literaturii şi arhitecturii s-au pastrat pana in zilele noastre.

La inceputul sec. VIII Azerbaidjanul a fost cucerit de arabi şi a devenit o parte a califatului arab sub denumirea vilaiat Arran. In aceasta perioada islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punand bazele unor noi traditii şi culturi. Azerii, ca şi alte natiuni care au adoptat islamul, se numeau musulmani şi contribuiau la dezvoltarea culturii musulmane. In acea perioada Azerbaidjanul a imbogatit tezaurul culturii mondiale, dand lumii multi savanti, poeti şi arhitecti iluştri. In perioade diferite ale evului mediu, pe teritoriul Azerbaidjanului s-au evidentiat formatiunile statale Karagoiunlu, Akgoiunlu şi statul Sefevizilor. Rutele comerciale dintre Europa şi Asia au facut ca Azerbaidjanul, care se afla la intretaierea lor, sa intre in sfera de interese a altor state. Cu toate acestea, in sec. XVIII pe teritoriul Azerbaidjanului au aparut state independente – hanate. Insa diferendele dintre Rusia, Turcia şi Iran, care s-au accentuat in sec. XVIII-XIX, au transformat Azerbaidjanul intr-o arena a razboaielor. In baza tratatului de la Turcmanceai (1928) Rusia şi Iranul au impartit intre ele Azerbaidjanul: partea de nord a revenit Rusiei, iar cea de sud Iranului.

Capitolul 3.Indicatori fizico-geografici:

3.1: Suprafata Tarii: 86,600 m2 din care 82,629 km2 de uscat si 3,971km2 de apa

3.2 Din punct de vedere administrativ-teritorial, Republica Azerbaidjan include: Republica Autonoma Nahicevan şi 9 zone economico-geografice.Azerbaidjan este format din 65 de regiuni, 69 de orase, 13 regiuni urbane si 4354 de regiuni rurale(Abşeron, Ağcabədi, Ağdam, Ağdaş, Ağstafa, Ağsu, Astara, Balakən, Beyləqan, Bərdə, Biləsuvar, Cəbrayıl, Cəlilabad, Daşkəsən, Dəvəçi, Fizuli, Gədəbəy, Goranboy, Göyçay, Hacıqabul, Xaçmaz, Xanlar, Xızı, Xocalı, Xocavənd, İmişli, İsmayıllı, Kəlbəcər, Kürdəmir, Qax, Qazax, Qəbələ, Qobustan, Quba, Qubadl, Qusar, Laçın, Lerik, Lənkəran, Masallı, Neftçala, Oğuz, Saatlı, Sabirabad, Salyan, Samux, Siyəzən, Şamaxı, Şəki, Şəmkir, Şuşa, Tərtər, Tovuz, Ucar, Yardımlı, Yevlax, Zaqatala, Zəngilan, Zərdab)Orasele mari sunt: Baku(capitala tarii), Ali Bayramly, Ganja, Khankendi, Lankaran, Mingechevir, Naftalan, Sumqayit, Shaki, Shusha, Yevlakh. Capitala este Baku(Baki,Baky)iar alte orase importante sunt:Ali Bairamili Sahari, Ganca Sahari, Lankaran, Mingacevir, Saki, Susa,Yevlax.

3.3 Configuratia Teritoriala Azerbaidjan este o țară situată între Asia și Europa, în Caucaz. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku.

3.4 Clima este uscata, semi-arida de stepa insa se gasesc aproape toate tipurile de clima astfel ca atunci cand intr-o parte a tarii este cald in cealalta poate fii foarte frig.

3.5 Resurse naturale si energetice Azerbaidjanul este o republica industrial-agrara. In afara de titei si gaze, sunt exploatate la scara industriala zacaminte de fier, zinc, molibden, sare gema, ape de sonda care contin iod si brom, ghips, calcar, bitum, argila, marmura si alte zacaminte utile, precum si resurse hidroenergetice. Agricultura republicii este specializata in creşterea legumelor, fructelor, a bumbacului, tutunului si culturilor subtropicale, precum si creşterea viermilor de matase si a ovinelor. In mod corespunzator, un loc deosebit in structura industriei tarii il ocupa sectorul prelucrarii primare a materiilor prime agricole. Azerbaidjanul este o regiune specializata in productia si prelucrarea titeiului, industria chimica si electrotehnica, fabricarea utilajelor petroliere, metalurgia feroasa si neferoasa, productia de materiale de constructie, industria forestiera si alimentara. Industria, in general, iar sectoarele industriei grele in special, reprezinta principalele sectoare ale economiei tarii.Cea mai mare parte a Produsului National Brut al tarii este obtinuta din sectorul productiei industriale – 70 %, concentrat in peninsula Apsheron si reprezentat de industria petroliera si de procesare, aflandu-se in stransa legatura cu alte domenii, in primul rand cu industria chimica, electrotehnica, constructoare de maşini, a metalelor feroase, in contextul in care industria petroliera si sectoarele complementare, concentrand pana la 50 % din potentialul industrial si reprezentand baza economiei tarii, intampina dificultati in procesul de productie, ca urmare a ruperii relatiilor tehnologice traditionale care existau in spatiul postsovietic. In acelaşi timp, tocmai aceste relatii au o perspectiva deosebita, tinand cont de creşterea volumului investitiilor externe destinate valorificarii unor noi zacaminte petroliere.In prezent industria tarii este caracterizata printr-un grad inalt de concentrare teritoriala: mai mult de 60% din productia industriala se obtine in regiunea Baku-Sumgait.Cel mai vechi put petrolier a fost forat, insa, pe peninsula Apsheron de catre Mamedali Nuroglu inca in anul 1594. Titeiul este in prezent una dintre resursele strategice de baza ale tarii. Conform prognozelor specialiştilor, in subsolul Azerbaidjanului exista rezerve de peste un miliard tone de titei, precum şi 800 mlrd. m3 de gaze. Pe parcursul ultimilor 150 de ani au fost extrase mai mult de 1.325 mln. tone titei, inclusiv 400 mln. de pe platformele maritime incepand cu anul 1949. Astfel, pe 20 septembrie 1994 a fost semnat primul contract petrolier – «contractul secolului». Valoarea contractului este estimata la 7,4 mlrd. USD.

La 10 noiembrie 1995 a fost semnat cu patru companii straine contractul de exploatare a zacamantului Karabah, iar pe 4 iunie 1996, cu compania straina mama, contractul privind exploatarea zacamantului Sahdeniz, pentru o perioada de 25 si, respectiv, 30 ani.

Valoarea contractului pentru zacamantul Sahdeniz este de 4 mlrd. USD. Se estimeaza extractia unui volum de 500 mlrd. m3 gaze si 100 mln. tone titei. Incepand cu anul 2010 va obtine din acest zacamant o cantitate suplimentara de 8 mlrd. m3 gaze naturale. In scopul ducerii la indeplinire a «contractului secolului» a fost infiintata «COMPANIA.