Marketing în agricultură - muștar

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 3318
Mărime: 129.38KB (arhivat)
Publicat de: Bogdan-Andrei T.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. Dr. Jităreanu Andi Felix
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi Facultatea de Agricultură Specializarea: T.P.P.A

Cuprins

  1. 1.Caracteristici generale ale pieţei
  2. 1.a) Scurt istoric al produsului
  3. 1.b) Prezentarea generala a produsului
  4. 1.c) Utilizarea produsului
  5. 2. Analiza ofertei:
  6. 2.a ) Prezentarea principalilor “jucatori” de pe piaţă
  7. 2.b) Clasificarea concurenţilor in funcţie de cotele de piaţă şi volumul vânzărilor
  8. 3. Analiza cererii
  9. 4. Analiza preţurilor
  10. 5. Analiza promovării
  11. 5.a) suporturile şi vehiculele media utilizate pentru publicitate
  12. 6. Concluzii
  13. 7. Bibliografie

Extras din proiect

1.Caracteristici generale ale pieţei

1.a) Scurt istoric al produsului

Semnalat de peste 3000 de ani, mustarul este unul din cele mai vechi condimente, acesta inviorand mesele unor popoare asiatice şi ale vechilor egipteni. Se pare ca, initial, el a fost cultivat in China, dupa care s-a raspandit in intreaga lume.

Sub forma de pulbere sau boabe, mustarul a fost folosit drept condiment inca din Antichitate şi a stimulat pofta de mancare a egiptenilor, romanilor şi grecilor. Romanii utilizau mustarul atat ca aliment, cat şi ca medicament. Ei foloseau faina de mustar obtinuta prin macinarea boabelor pentru a-si imbunatati circulatia priferica. De altfel, romanii au fost primii de la care exista o reteta pentru preparea mustarului care dateaza din secolul I dupa Hristos. Ei au obtinut un amestec din seminte de mustar macinate, ulei de masline, miere şi otet pe care-l foloseau la salate şi sosuri.

Se pare ca tot romanii sunt cei care aduc semintele de mustar in Galia. Prin secolul IX, exista dovezi ca manastirile din Franta ajung sa isi rotunjeasca veniturile din comercializarea şi folosirea mustarului. In Evul Mediu, mustarul era sinonim cu bogatia. Tot in acea perioada, mustarul a fost folosit ca medicament pentru aparatul digestiv. Papa Ioan al XXII-lea, entuziasmat de caracteristicile mustarului a instituit in randul bucatarilor ce-l deserveau postul "Grand Moutardier du Pape".

Din secolul XIII, mustarul devine un obisnuit pentru parizieni şi mai departe, pasta galbuie incepe sa cucereasca Europa.

Cu timpul, prelucrarea la scara industriala a luat locul micii industrii ceea ce a condus la cresterea considerabila a productiei. In timp mustarul s-a raspandit pe tot globul, a fost diversificat si personalizat prin modul de imbuteliere, prin forma specifica a recipientelor si capacelor.

De asemenea, astazi se pare ca cea mai mare producatoare de seminte de mustar este Canada. Exista si o sarbatoare a mustarului, in prima sambata din luna august, National Mustard Day, care are loc in Mount Hereb, Mustard Museum, Wisconsin.

1.b) Prezentarea generala a produsului

Exista trei specii de mustar: mustarul alb (Brassicaceae alba sau Brassica hirta), mustarul negru (Brassicaceae nigra) si mustarul brun (Brassicaceae juncea). Varietatea alba are seminte rotunde, dure, de culoarea paiului, fiind folosite mai ales pentru prepararea pastelor de mustar. Florile galben-aprins produc pastai paroase, lungi de 2,5 a 5 cm, fiecare continand aproximativ 6 seminte. Mustarul alb este cel mai folosit in alimentatie, deoarece isi pastreaza gustul propriu chiar si dupa amestecarea cu apa. Mustarul negru are florile mai mici, iar pastaile sunt netede si bombate, continand pana la o duzina de seminte. Semintele sunt rotunde si dure, variind la culoare de la cafeniu inchis pana la negru. Mustarul negru este mai mic si are un puternic gust picant. Mustarul brun, similar ca dimensiuni mustarului negru, are frunzele late si rotunjite la baza, subtiindu-se spre varf, iar pastaile sunt lungi de 3 a 5 cm. Variaza la culoare de la brun deschis la brun inchis. Este mult mai iute decat cel alb, dar mai putin decat cel negru.

1.c) Utilizarea produsului

Mustarul dulce, este ideal pentru sosuri si pentru a da gust salatelor - mustarul mediu iute, este mustarul de masa, facut din amestec de boabe deschise si inchise la culoare. Se foloseste la frigarui, carnati. - mustar iute produs din boabe maronii - mustar Dijon, specialitate de mustar veche, iute, care se prepara amestecandu-se in must. - mustar Colman, mustar foarte fin si iute, realizat din combinatia a doua feluri de boabe. - mustar Rotisseur, produs din boabe macinate mare, este ideal pentru a fi pus pe friptura, sau pentru sosuri picante rafinate. - mustar bavarez. Are aroma de caramel, deoarece boabele macinate mare se incalzesc cu zahar. Este bun pentru diverse feluri de carnati.

Muştarul este folosit cel mai adesea ca un condiment care se serveşte la masă.

Totuşi, utilizările sale sunt limitate doar de imaginaţia celui care găteşte.Este un ingredient extrem de valoros la prepararea vinegretelor şi maionezelor.Muştarul este un emulsificator care stabilizează orice amestec format din două sau maimulte lichide ce, în mod normal, nu se amestecă între ele. De asemenea, unele sosuri, cacel olandez şi derivatele sale, beneficiază şi ele de pe urma adaosului de muştar, căci nuse vor brânzi.

Pasta de muştar mai este folosită la prepararea marinadelor de tip pastă şi asosurilor destinate cărnii gătite pe grătar. De asemenea , se poate adăuga în sosuri sausupe picante chiar în timpul gătitului.O altă utilizare a sa este ca ingredient ce formează diverse umpluturi, cel mai laîndemână exemplu fiind ouăle umplute.Mai poate face parte si din sosuri reci, care însoţesc salatele sau alte preparate, adesea și în amestec cu iaurt, smântână, cremă de brânză etc.

2. Analiza ofertei:

În România, piața producătorilor de muștar este fragmentată, peste 25 de jucători și cam tot atâtea branduri disputindu-și o parte importantă din piață (aproximativ 80% din volumul și valoarea vânzărilor). Consumatorii români pun muștar în foarte multe feluri de mâncare. În topul preparatelor la care folosesc muștar, pe primul loc sunt sandvișurile, urmate de carnea făcută friptură sau la grătar, crenvurștii fierți, cartofii prăjiți, salata rusească, micii, cârnații prăjiți salata orientală, pizza. Prin urmare, pe măsură ce gusturile românilor au devenit, în ultimii ani, mai sofisticate, marii producători de pe piața muștarului au lansat pe piață tot mai multe variante noi, pe lângă muștarul clasic: dulce, cu miere, cu hrean, iute, cu boabe de muștar sau în combinație cu maioneza.

Preview document

Marketing în agricultură - muștar - Pagina 1
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 2
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 3
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 4
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 5
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 6
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 7
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 8
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 9
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 10
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 11
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 12
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 13
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 14
Marketing în agricultură - muștar - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Marketing in Agricultura - Mustar.docx

Ai nevoie de altceva?