Relații publice - Golden Globe Awards

Pe 5 februarie 2004, Asociaţia Internaţională de Relaţii Publice (IPRA) a înmânat la New York premiile celei de-a 13-a ediţii a competiţiei internaţionale "Golden World Awards".

Juriul internaţional a desemnat drept câştigători 33 de programe din 14 ţări: Australia, Canada, China, Germania, India, Indonezia, Polonia, Korea, Singapore, Africa de Sud, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi SUA.

Am ales să prezint 3 dintre campaniile câştigătoare, care mi s-au părut reprezentative şi anume:

 "The Tampa crisis" – Australia

 "Venous Project" – Japonia

 "GM Acquisition of Daewoo Motor" - Coreea de Sud

"The Tampa crisis"

In 2001, salvarea a 438 de persoane de pe un vas de pescuit indonezian de catre un vas de linie norvegian s-a transformat intr-o criza politica de proportii in momentul in care guvernul Australiei a impiedicat debarcarea refugiatilor. "Criza Tampa" a dominat in presa australiana, a avut acoperire internationala si a fost considerata ca avand un rol major in realegerea guvernului Australiei.

Compania proprietara a vasului norvegian, WWL, risca sa provoace controverse politice, fiindu-i afectata si imaginea in Australia. Acestea au fost evitate prin intermediul unei campanii de comunicare efectuata de catre Financial & Corporate Relations (FCR), in urma careia reputatia companiei WWL a fost consolidata.

Programul de comunicare a fost extrem de apreciat. Un reputat jurnalist a caracterizat-o ca fiind "o lovitura de maestru", iar in noiembrie 2002 a primit cel mai important premiu australian pentru managementul crizei.

Enuntarea problemei:

Vasul norvegian “MS Tampa” a salvat 438 de azilanti de pe un vapor indonezian in apropierea Insulei Christmas, in nord-vestul coastei Australiei.

In Australia se apropiau alegerile, iar sondajele aratau ca guvernul va pierde. Decizia guvernului de a nu permite debarcarea supravietuitorilor de pe vasul indonezian s-a bucurat de sustinerea majoritatii electoratului, singurii care s-au opus fiind activistii din domeniul drepturilor omului. Compania proprietara a vasului "Tampa" - Wallenius Wilhelmsen Lines (WWL) din Norvegia - era in pericol de a provoca o controversa politica (devenind un adversar al guvernului australian), acest lucru afectandu-i imaginea in Australia.

Guvernul Norvegiei a criticat guvernul australian. Acest lucru a dus la un nou conflict potential, mai ales ca directorul regional al WWL, Peter Dexter, este si consul onorific al Norvegiei.

In urma cresterii ingrijorarii publicului din Europa si SUA privind soarta refugiatilor, «Criza Tampa» a devenit un subiect international. Cum guvernul Australiei a restrictionat sursele de stiri despre situatia refugiatilor, WWL a devenit principala sursa. Ziaristii l-au contactat pe capitanul vasului «Tampa», Arne Rinnan, dar si birourile WWL din Norvegia, Suedia si Australia (Sydney), complicand astfel managementul comunicarii.

Accesul pe Insula Christmas se face dificil, iar jurnalistii nu puteau verifica evolutia evenimentelor. Daca WWL ar fi preferat sa nu ofere amanunte, reputatia sa ar fi avut de suferit.

WWL a refuzat sa respecte ordinul guvernului australian de a transporta refugiatii in Indonezia, pe motiv ca vasul “Tampa” era autorizat sa transporte doar 40 de persoane.

Cererile de ajutor medical au fost ignorate de australieni, facandu-l pe Arne Rinnan sa nu mai respecte instructiunile care-i cereau sa ramana in afara apelor teritoriale ale Australiei. In acest timp, guvernul australian a trimis vasul HMAS Manoora, 120 de soldati SAS si trei avioane Hercules pe Insula Christmas. In plus, executivul australian a incercat sa treca in regim de urgenta, prin Parlament, un proiect de lege privind protectia granitelor.

Dupa o saptamana de dezbateri politice furtunoase, supravetuitorii au fost transportati la bordul HMAS Manoora, iar «Tampa» a putut parasi apele teritoriale australiene. Rezolvarea crizei a readus popularitatea guvernului, care a fost reales cu o majoritate confortabila.

“Criza Tampa” a ramas un subiect fierbinte pentru activisti, care au incercat sa relanseze dezbaterea in momentul in care "Tampa" s-a intors in Australia. Activistii si jurnalistii au cerut sa-l intalneasca pe Arne Rinnan, sperand ca acesta va critica guvernul; posturile TV doreau sa filmeze o intalnire a supravietuitorilor de pe vasul indonezian ; conducerea unui oras a invitat grupurile opozante politicii de imigrare a guvernului la o «Zi Tampa» ("Tampa Day"). WWL risca sa devina din nou centrul unei controverse politice.

Cercetarea:

Familiarizarea populatiei cu “Tampa” si locul unde se afla vasul prin intermediul hartilor, diagramelor, fotografiilor si a altor date. Indentificarea jurnalistilor implicati. Analizarea campaniei de presa pentru identificarea temelor si a erorilor. Monitorizarea comunicatelor guvernului, ale opozitiei, ale grupurilor de lobby si a evolutiei legislatiei.

Planificarea:

Obiective:

- Protejarea reputatiei WWL in Australia;

- Sa faca publica ingrijorarea WWL privind situatia umanitara, asigurandu-se neutralitatea politica;

- Mentinerea bunavointei clientilor si a actionarilor australieni fata de WWL;

- Mentinerea respectului presei si a publicului fata de WWL si Arne Rinnan.

Public: clientii WWL, guvernul, autoritatile portuare, publicul larg, mass media.

Strategie:

- Asigurarea unei bune colaborari cu presa, fara implicarea intr-o controversa politica, prin: furnizarea de informatii la intervale regulate si oferirea de raspunsuri la toate intrebarile presei australiene printr-un purtator de cuvant sau prin centrul media de investigatii.