Studierea Atitudinilor Consumatorilor din Municipiul Reșița Referitoare la Activitatea de Comerț din Oraș

1. PREZENTAREA GENERALĂ A CERCETĂRII

Efectuarea acestui studiu are drept scop scoaterea în evidenţă a activităţii de comerţ la nivelul populaţiei municipiului Reşiţa.

Pentru a realiza un studiu eficient este nevoie mai întâi de o programare a cercetării, cu stabilirea etapelor şi a resurselor necesare în vederea realizării în mod optim a cercetării şi obţinerea celor mai importante informaţii necesare procesului de decizie.

Studiul este alcătuit din două părţi:

1. Partea I: STUDIUL CALITATIV, care are următoarele etape:

- stabilirea numărului de persoane interogate;

- eşantionarea;

- desfăşurarea chestionării;

- prezentarea şi interpretarea rezultatelor.

2. Partea a II-a: STUDIUL CANTITATIV, care are următoarele etape:

- constituirea eşantionului;

- determinarea mărimii eşantionului;

- redactarea chestionarului;

- administrarea chestionarului;

- prelucrarea şi analiza datelor obţinute;

- redactarea raportului de sinteză.

În cazul de fata, subiecţii anchetaţi reprezintă populaţia municipiului, comprimată într-un eşantion reprezentativ.

Metoda de eşantionare folosită este metoda cotelor, adică o alegere raţională a indivizilor, urmărind obţinerea la nivelul eşantionului a unei structuri pe sexe, grupe de vârstă şi pe ocupaţii, identică structurii populaţiei municipiului, folosindu-se în acest scop date obţinute din prezentarea generală a populaţiei municipiului Reşiţa la 01.01.2009.

Ca formă de cercetare s-a folosit ancheta individuală, structurată, bazată pe un chestionar compus din 12 întrebări, toate închise. Chestionarul cuprinde 9 întrebări de conţinut şi 3 întrebări de identificare a persoanei chestionate.

2. STUDIUL CANTITATIV

2.1. REALIZAREA STUDIULUI CANTITATIV

Validarea ipotezelor formulate cu ocazia studiilor calitative se realizează prin intermediul studiilor cantitative. Pentru aceasta pot fi utilizate două categorii de anchete:

- recensământul - adică interogarea tuturor indivizilor unei populaţii date;

- sondajul - adică o anchetă efectuată în vederea cunoaşterii caracteristicilor, opiniilor unei populaţii date interogând un număr limitat din membrii săi, adică un eşantion.

Factorii care garantează validarea rezultatelor sondajului pot fi grupaţi în două categorii, şi anume:

a) din punct de vedere statistic, validarea sondajului depinde de:

- reprezentativitatea eşantionului - dată de metoda de eşantionare utilizată;

- mărimea eşantionului - determină precizia rezultatelor;

b) factori materiali şi umani:

- calitatea redactării chestionarului;

- profesionalitatea anchetatorilor;

- calitatea prelucrării statistice;

- competenţa şi obiectivitatea analiştilor.

Principalele etape ale realizării unei anchete prin sondaj sunt:

- constituirea eşantionului;

- determinarea mărimii eşantionului;

- redactarea chestionarului;

- administrarea chestionarului;

- preluarea şi analiza datelor obţinute;

- redactarea raportului de sinteză.

2. 2. CONSTITUIREA EŞANTIONULUI - ALEGEREA METODELOR DE EŞANTIONARE

Există două mari categorii de metode de eşantionare:

A. Metode bazate pe teoria probabilităţilor - care constau în tragerea la sorţi a eşantionului din populaţia studiată, dând fiecărui element al acestuia o probabilitate cunoscută, nenulă de a fi secţionat.

Metodele de eşantionare probabilistice sunt următoarele:

- sondajul aleator simplu sau la întâmplare;

- sondajul "ciorchine";

- sondajul aleator (grafic);

- sondajul cu mai multe grade;

- sondajul stratificat.

B. Metode empirice - care se bazează pe o alegere raţională a indivizilor din populaţia mamă, respectând reguli care privesc fie caracteristicile indivizilor, fie locul şi momentul anchetei.

Aceste metode sunt:

- metoda cotelor;

- metoda itinerarului.

La alegerea metodelor de eşantionare se va ţine seama de următorii factori:

- costul eşantionării (metodele probabilistice sunt mult mai costisitoare decât cele empirice);

- existenţa şi posibilitatea procurării unei baze de sondaj, adică a tuturor indivizilor care compun o populaţie studiată;

- posibilitatea de identificare a unităţilor din baza de sondaj, adică a indivizilor.