Cuprins
- CURPINS
- I. Introducere 3
- II. Tipologia depozitelor 5
- Depozite de pastrare pe termen lung 5
- Centru / Depozit de distributie 5
- Depozitul public, privat, contractual 6
- Analiza comparativa a depozitelor private, publice
- si contractuale, in functie de criterii cantitative 8
- Analiza comparativa a depozitelor private, publice
- si contractuale, in functie de criterii calitative 9
- Criteriile de clasificare a depozitelor
- de materiale si produse 10
- Clasificare depozitelor in ceea ce priveste
- problema costurilor 14
- Tipuri de depozite comerciale 15
- III. Concluzii 18
- IV. Studii de caz 21
- 1. Grupul Cris-Tim investeste 730.000 euro
- intr-un nou centru logistic 21
- 2. ProLogis investeste aprox. 40 mil. euro
- intr-un centru logistic in Polonia 21
- 3. Cine are depozite?! 22
- 4. Depozitele, constructii cu greutate pe piata imobiliara 23
- 5. Warehouse Optimization. The Little Things 25
- 6. Warehouse Logistics Case Study:
- How we helped a Client reduce Stock-Outs
- and overall Distribution Costs 25
- 7. Mill Warehouse 26
- V. Bibliografie 27
Extras din proiect
I. INTRODUCERE
Rolul distribuţiei în societate:
Activitatea de distribuţie apărută odată cu producţia de mărfuri, a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu revoluţia industrială, devenind în prezent una dintre cele mai dinamice activităţi.
În perioada postbelică, evoluţia fără precedent a distribuţiei a fost marcată pe de-o parte, de reconsiderarea în planul teoriei şi practicii economice a raportului producţie – consum, iar pe de altă parte, de transformările în plan tehnic şi organizatoric ale acestui domeniu. Cei mai importanţi factori ce au impulsionat această evoluţie sunt : dezvoltarea producţiei de serie şi diversificarea ei, ce a condus la o sporire apreciabilă a consumului, precum şi evoluţia produselor sub aspect calitativ, novativ şi tehnic.
Dezvoltarea rapidă a distribuţiei se datorează rolului pe care aceasta îl are în procesul reproducţiei, proces ce asigură evoluţia societăţii umane.
Astfel, distribuţia, care include totalitatea activităţilor ce au loc în timp şi spaţiu, de la terminarea produsului până la intrarea lui în consumul final, deţine rolul de intermediar între producţie şi consum, asigurând finalizarea activităţii oricărui producător şi obţinerea de către consumator a bunului care-i satisface necesitatea.
Prin vânzarea produsului, se recuperează cheltuielile efectuate de producător şi distribuitori şi se obţine profitul – scopul final al activităţii oricărui întreprinzător – care trebuie să le asigure o eficienţă economică acceptabilă, motivatoare, pentru reluarea activităţii pe o scară mai mare
Pe circuitul lor, de la sfera productiei materiale catre consumul social, bunurile industriale si de consum individual trec prin diverse depozite. De altfel distributia depozitelor nu poate fi conceputa fara existenta depozitelor. Distributia fizica a marfurilor presupune existenta stocurilor la producator, distribuitor / intermediar, grosist sau detailist, ceea ce nu se poate infaptui practic, fara existenta unei baze tehnico – materiale adecvate, mai ales depozitele.
Intre activitatile care compun lantul logistic, depozitarea ocupa un loc important: amplasarea, proiectarea si alegerea spatiilor de depozitare aflate la punctele nodale in circuitul fizic al produselor, in vederea realizarii in conditii de eficienta a functiilor care le revin, angreneaza numeroase decizii. Dar nu intotdeauna se folosesc unitati proprii de depozitare ci, deseori, se apeleaza la serviciile altor unitati, specializate in prestarea acestui gen de servicii.
Notiunea de depozit are un dublu continut: unul tehnic si altul economic. Din punct de vedere tehnic, prin depozit se inteleg suprafetele sau capacitatile amenajate pentru primirea materialelor si produselor, magaziile, silozurile, cladirile de tot felul (soproane, rampe, hambare), precum si dotarile necesare cu mobilier specific, masini, utilaje si instalatii adecvate acestor operatiuni; totodata, in continutul tehnic al acestor notiuni trebuie incluse si materialele, substantele, sculele si piesele de schimb care completeaza aceasta dotare si sunt folosite pentru desfasurarea operatiunilor respective. Din punct de vedere economic, notiunea de depozit include totalitatea stocurilor de materii prime, materiale si produse finite, sistemele si metodele de primire, conservare, pastrare, asezare, alimentare a consumatorilor si asigurare a continuitatii productiei, cheltuielile necesitate pentru efectarea acestor operatiuni, organizarea corespunzatoare, etc. Asadar, depozitul se defineste ca o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si consumului, livrarilor – primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de productie si sprijinind inceperea altuia.``
II. TIPOLOGIA DEPOZITELOR
Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de materiale si produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit si cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.
Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot afla in tranzit Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea de informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tipologia Depozitelor.doc