Etică politică - The departed - Cârtița - film artistic despre corupție

Povestea filmului

Filmul The Departed/ Cârtiţa, în regia lui Martin Scorsese, a fost declarat marele câştigător al Galei premiilor Oscar din 2007, obţinând patru titluri printre care şi ,,Cel mai bun fim”.

Cârtiţa este un film despre corupţie, infiltrări şi trădări, în rândul departamentelor de poliţie, dar şi în tabăra mafiotă. Acţiunea este plasată în sudul Bostonului, acolo unde Departamentul de Poliţie al statului Massachusetts a declarat un război total, menit să distrugă vârfurile crimei organizate. Ideea este să se pună capăt domniei puternicului cap al mafiei, Frank Costello, acţionându-se din interiorul structurii mafiote.

Un tânăr novice, Billy Costigan (Leonardo Dicaprio) este cel desemnat să se infiltreze în cercurile mafiei conduse de Costello. Ceea ce ei nu ştiu este că şi Mafia luptă cu aceleaşi „arme”. În timp ce Billy câştiga cu rapiditate încrederea lui Costello, Colin Sullivan (Matt Damon) este infiltrat în Secţia de Investigaţii Speciale ca informator al mafiei. Presiunea strângerii de informaţii este atât de mare încât fiecare dintre ei devine măcinat de viaţa dublă pe care o duce.

În momentul în care atât poliţia, cât şi mafia îşi dau seama că printre ei există "o cârtiţă", Billy şi Colin se află într-un continuu pericol de a fi prinşi şi daţi pe mâna duşmanului şi fiecare trebuie să se grăbească să descopere identitatea celuilalt pentru a se salva la timp. În acest caz, salvarea unuia, reprezintă sfârşitul celuilalt.

Analiza

Acest film nu este un simplu thriller mafiot care ilustreazǎ un fenomen arhicunoscut şi hiper-întâlnit în toate colţurile mapamondului: Corupţia. Deşi la prima vedere filmul pare a aduce în prim plan clasica luptǎ între mafie şi poliţie, între baieţii buni şi cei rǎi, între legile nescrise ale lumii interlope şi rigorile meseriei de poliţist, în realitate pelicula se dovedeşte a fi mult mai complexǎ, suportand în special interpretǎri din perspectivǎ eticǎ şi psihologicǎ. Este de fapt o ,,exegezǎ” în stil naturalist a psihicului uman, a omului în general, obligat în situaţii limitǎ sǎ-şi abandoneze principiile şi valorile în care crede în vederea conservării propriei vieţi, supus de cele mai multe ori unei duble constrângeri, interioare şi exterioare, forţat să aleagă şi să distingă între ceea ce e dezirabil şi convenabil sieşi şi ceea ce e drept şi just pentru ceilalţi. În acest film, personajul principal cel puţin, Billy Costigan este prizonierul unui sistem şi a unei lumi corupte în care este aproape imposibil să-ţi păstrezi integritatea, este prizonierul datoriei pe care i-o impune profesia şi conştiinţa şi totodată a dorinţei de supravieţuire, de a-şi recăpăta viaţa şi liniştea sufletească. Se află într-un cerc vicios din care nu se poate elibera şi care în cele din urmă îi va aduce sfârşitul.

Acelaşi lucru se întâmplǎ şi cu celelalte personaje, fie ele pozitive sau negative. Destinul lor este inevitabil tragic ca urmare a mediului în care traiesc, saturat de corupţie, ilegalitate şi tot ceea ce contravine moralei pânǎ la urmǎ.

De fapt, motto-ul filmului poate fi redat foarte bine prin replica mafiotului Frank Costello ,,Nu vreau să fiu produsul mediului meu, vreau ca mediul să fie produsul meu”. Această replică memorabilă demonstrează tocmai mesajul moral, etic pe care filmul doreşte să-l transmită şi faptul că în esenţă el trebuie interpretat în acest fel. Dacă ne raportăm din perspectivă etică la modul în care această replică s-a reflectat în destinul personajelor precum şi la definiţia moralei ,, morala este ansamblul principiilor de dimensiune universal-normativă (adeseori dogmatică), bazate pe distincţia între bine şi rau”, aş spune că în lumea şi în mediul în care le-a fost dat să trăiască şi să se formeze că indivizi, personajele nu au avut şansa de a distinge între bine şi rău, de a-şi însuşi principiile moralei. Într-o lume, în care binele şi răul sunt inerente şi inseparabile iar instituţiile desemnate a face distincţia între drept şi nedrept, bine şi rău sunt corupte, este extrem de dificil că eroii să nu devină produse ale mediului în care trăiesc.

Însuşi Scorsese declara că filmul este o poveste despre ,,cum sunt modelaţi doi oameni de forţele care actioneazǎ în vieţile lor: instituţia poliţiei şi un grup criminal condus de un personaj numit Frank Costello”. Tragedia este ca nu se poate face distincţia între cele două. Deşi reprezintă poli diferiţi, binele şi răul, ambele sunt corupte. În consecinţă, într-o lume ca această, lipseşte tocmai condiţia esenţială a existenţei moralităţii, distincţia între bine şi rău.

Cei doi eroi, Billy Costigan şi Collin Sullivan au devenit ceea ce sunt ca urmare a mediului în care au trăit. Astfel, Billy a crescut în lumea interlopǎ, părinţii lui ocupându-se cu afaceri necurate. Din acest motiv intră în poliţie pentru că vrea să facă lucrurile într-o manieră diferită faţă de familia lui. Este ironic însă că i se cere sǎ lucreze ca agent sub acoperire şi sǎ pretindǎ a fi exact persoana care nu dorea în nici un fel sǎ devinǎ. El incearcǎ în ultimǎ instantǎ sǎ se salveze şi sǎ nu fie pur şi simplu un produs al mediului în care trǎieşte, insǎ sfârşeşte prin a fi prins într-o situaţie extrem de periculoasǎ şi inselǎtoare iar în cele din urmă va fi ucis.

Pe de altă parte, Collin a fost racolat încă de mic copil de către Costello care l-a crescut în spiritual mafiei pentru ca apoi să-l infiltreze în poliţie ca informator. Din acest punct de vedere Colin este un personaj chiar mai tragic decât Billy pentru cǎ el crede realmente cǎ poate face orice, fǎrǎ sǎ fie pedepsit, şi cǎ, dându-se de partea rǎului, a reuşit sǎ descopere o cale de salvare, ca sǎ spunem aşa, reprezentatǎ de clasa superioarǎ din Beacon Hill şi State House - acel dom de aur la care continua sǎ se holbeze. La începutul filmului, îl putem vedea pe Costello cum îl invatǎ pe Colin un set de valori false, şi de la un anumit moment încolo, Colin rǎmane de fapt fǎrǎ nici o valoare.