Dotarea cu sisteme tehnice a lanțului de cofetării Alissa

Notiuni introductive privind activitatea lantului de

cofetarii “Alissa”

Arta culinara romaneasca, in ceea ce priveste dulciurile nu are o traditie indelungata. Intr-o tara in care clima a facut ca sute de ani sa se cultive meiul, graul si orzul si in care relieful a permis dezvoltarea pastoritului era firesc ca alimentatia de baza a populatiei autohtone sa fie, invariabil, alcatuita din fierturi si turte coapte pe piatra incinsa sau uscate la soare, insotite de lapte si, la nevoie, indulcita cu miere. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, multi istorici considera ca obiceiurile alimentare ale dacilor le-au invins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranta insa ca in Dacia au patruns odata cu romanii si unele feluri de mancare, cum ar fi placinta cu diverse umpluturi, coapta probabil in test. Indiferent de influente, documentele dovedesc insa ca meiul a fost cereala preferata a romanului pana in urma cu 200 de ani, cand a fost inlocuit de porumb, care a castigat treptat, teren, devenind din secolul al XVII-lea hrana de baza a romanului.

Asa s-a nascut probabil si combinatia, destul de reusita de altfel, dintre mamaliguta si chiselita de prune sau de visine.

Pentru ca zaharul apare tarziu in istoria civilizatiei umane, locuitorii teritoriilor romanesti foloseau ca si grecii si romanii, mierea si nectarul florilor ca indulcitor.

Cam din secolul al XVI-lea zaharul devine indispensabil si patrunderea influentei orientale la noi (araba, turca, armeneasca, bizantina, turca) a schimbat obiceiurile alimentare ale populatiei autohtone si a venit si vremea dulciurilor parfumate si indulcite cu zahar, ca baclavaua si sarailia.

Cofetarii romani au aparut in jurul anului 1700, ca urmasi ai genovezilor de la Caffa, care stiau sa pregateasca: "confetii", "confetiones",etc

In 1774 exista in Bucuresti un cofetar vestit Gheorghe Cofetarul, iar prin 1823 exista cofetareasa Paraschiva. Traind si adaptandu-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care acestia le vor face vor fi "baclavale, prajituri zaharica albe, rosii, galbene" si sarailiile zacute in "ghiulsui" (apa de trandafiri) (N.Iorga-Istoria industriilor la romani).

Pentru mestesugul lor cofetarii, "catastiful potensorilor din 1832, in numar de cincisprezece", aduceau de peste hotare "coji de lamaie, portocale, de naramze", "chitre pentru dulceata" si zahar "maruntu praf" (C. C. Giurescu).

Preezentarea activitatii S.C Alissa S.A

Holdingul de societati comerciale Alissa isi are inceputurile in toamna anului 1990. Numele sau este inspirat din aroma dulce a florilor de magnolie. Afacerea Alissa a debutat in domeniul alimentatiei publice, cu produse de cofetarie, patiserie si panificatie. La momentul sau de debut, prima afacere a fost una de familie. Acest inceput, care s-a dovedit a fi un mare succes, a reprezentat o rampa de lansare pentru dezvoltarile ulterioare, in masura in care fiecare proiect finalizat a constituit un pas spre alte obiective, mai ambitioase.

In timp, holdingul s-a diversificat mult: productie si desfacere de aparatura electronica si electrocasnica, industrie hoteliera, turism, productie de motoare electrice, transporturi rutiere, investitii in domeniul sportului, investitii financiare, proiecte imobiliare.

Prima cofetarie Alissa a fost infiintata in 1990. Calitatea a fost un obiectiv prioritar, astfel incat, inca de la inceput, clientii o asocieaza constant cu marca firmei.

De-a lungul anilor aceasta afacere s-a extins, realizandu-se in timp o retea de magazine, unde clientii stiu ca pot intotdeauna gasi produse excelente de cofetarie, patiserie si panificatie. Fiecare ingredient este selectat cu cea mai mare atentie, fiind utilizate numai cele naturale.

Grija si preocuparea permanenta pentru sanatatea clientilor au facut ca la Alissa S.A, sa fie folosite intotdeauna numai materii prime naturale si proaspete, lipsite de orice conservant. Odata preparate, produsele sunt imediat etalate pe rafturi. La dispozitia clientilor stau permanent produse proaspete.

Primii angajati au fost cei mai buni cofetari din Bucuresti, cei care au dus mai departe traditia cofetariilor "Capsa" si "Nestor", vechi simboluri ale rafinamentului culinar. Produsele obtinute conform retetelor traditionale romanesti fac de asemenea deliciul clientilor.

Gustului ales al acestor produse li se datoreaza faima de "prajituri de casa". In magazinele se gasesc peste 300 specialitati de cofetarie, patiserie si panificatie. In fiecare luna se lanseaza noi produse. Se urmareste cum sunt ele apreciate si acceptate de cumparatori, pentru ca ei sunt aceia care decid daca se vor produce in viitor.

Tot in reteaua de cofetarii Alissa, pot fi gasite si produse speciale iar angajatii firmei sunt permanent instruiti pentru a presta servicii de inalta clasa.

Planurile de viitor vizeaza organizarea unei retele de franciza Alissa in marile orase ale tarii.

Cifra de afacere a Holdingului Alissa este estimata la 70 de milioane de euro la sfarsitul anului 2011, si un numar de aproximativ 1500 de angajati.