Implementarea căilor ferate de mare viteza pentru reducerea întârzierilor trenurilor

1. Introducere

Transportul reprezintă activitatea de deplasare dintr-un loc în altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informațiilor. Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și mijloace de transport.

Fig.1.1 - Clasificarea transporturilor (sursa:https://newpartsauto.wordpress.com/2013/02/16/clasificarea-transporturilor/)

Terminalul de trasport reprezintă orice locație în care mărfurile și pasagerii fie provin, se încheie sau sunt manipulați în procesul de transport. Terminalele sunt locații centrale și intermediare în mobilitatea pasagerilor și a mărfurilor. Adesea au nevoie de facilități și echipamente specifice pentru a se adapta traficului pe care îl gestionează.

2. Căi ferate de mare viteză

O cale ferată de mare viteză este un tip de infrastructură feroviară pe care transportul este operat semnificativ mai rapid decât pe infrastructura convențională, prin folosirea unui sistem integrat de material rulant și linii dedicate. Deși în lume nu există un standard armonizat, noile linii pe care trenurile de mare viteză pot circula cu peste 250 km/h și liniile existente care permit circulația cu peste 200 km/h sunt în general considerate căi ferate de mare viteză. Uneori, termenul este folosit și în cazul liniilor cu viteze mai mici din regiuni în care acestea reprezintă totuși îmbunătățiri semnificative față de situația anterioară.

Tabel 2.1- Situația la 1 noiembrie 2016 a liniilor de viteză de 250 km/h sau mai mare. (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83_de_mare_vitez%C4%83)

Exemple de trenuri de mare viteză din diferite părți ale lumii:

a. Shinkansen - este rețeaua de trenuri de mare viteză din Japonia, care a fost inaugurată în 1964 și este una dintre primele rețele de acest gen din lume. Shinkansen oferă viteze de până la 320 km/h și asigură transportul între cele mai importante orașe ale Japoniei.

b. TGV - este un tren de mare viteză din Franța, care poate atinge viteze de până la 320 km/h. TGV circulă pe mai multe rute din Franța și a ajuns să conecteze alte țări din Europa, precum Belgia, Germania și Elveția.

c. ICE - este un tren de mare viteză din Germania, care poate atinge viteze de până la 300 km/h. ICE circulă pe mai multe rute în Germania și a ajuns să conecteze alte țări din Europa, precum Austria, Elveția și Franța.

d. AVE - este un tren de mare viteză din Spania, care poate atinge viteze de până la 310 km/h. AVE circulă pe mai multe rute în Spania și a ajuns să conecteze alte țări din Europa, precum Franța și Portugalia.

Clasificarea trenurilor de mare viteză se poate realiza după mai multe criterii:

a. După viteza maximă: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de viteza maximă pe care o pot atinge. De obicei, trenurile de mare viteză trebuie să atingă o viteză minimă de 250 km/h pentru a fi considerate ca atare, dar există și trenuri care pot atinge viteze de peste 400 km/h.

b. După sistemul de alimentare: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de sistemul de alimentare cu energie electrică. Astfel, există trenuri care funcționează cu alimentare prin pantograf de la linia de contact aeriene (cum ar fi cele din Europa), trenuri cu alimentare prin podea conductoare (cum ar fi cele din China) și trenuri care folosesc o combinație a celor două sisteme.

c. După tehnologia folosită: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de tehnologia folosită. De exemplu, există trenuri cu sistem de suspensie magnetică (maglev) și trenuri cu sistem de suspensie pe perne de aer (air cushion).

d. După capacitatea de pasageri: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de capacitatea de pasageri pe care o au. De obicei, trenurile mai mari au o capacitate mai mare de pasageri, iar cele mai mici sunt folosite pentru rute mai scurte și mai puțin aglomerate.

e. După nivelul de confort: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de nivelul de confort oferit pasagerilor. De exemplu, există trenuri de mare viteză cu locuri la clasa economică și trenuri care oferă și o clasă superioară cu locuri mai confortabile, precum și servicii suplimentare precum mese incluse în prețul biletului.

f. După gradul de accesibilitate: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de gradul de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități. Unele trenuri sunt dotate cu lifturi, rampe și alte facilități pentru a permite accesul facil persoanelor cu dizabilități.

g. După lungimea traseului: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de lungimea traseului pe care îl acoperă. De exemplu, există trenuri de mare viteză care sunt concepute pentru a efectua călătorii pe distanțe scurte, de până la câteva sute de kilometri, și trenuri care sunt proiectate să parcurgă distanțe mai lungi, de peste 1000 de kilometri.

h. După scopul călătoriei: Trenurile de mare viteză pot fi clasificate în funcție de scopul călătoriei. De exemplu, există trenuri de mare viteză care sunt folosite pentru transportul de călători, dar și trenuri de marfă care circulă la viteze mari pentru a livra mărfuri într-un timp cât mai scurt.