Ingineria Sistemelor de Producție

Să se proiecteze un sistem de producţie pentru execuţia clasei de produse matriţe, necesare în industria constructoare de maşini,la o sarcină de producţie (Q), având următoarea structură.

Reperul 1 ( ), în gama dimensională 200*200, [buc/an].

Reperul 2 ( ), în gama dimensională 200*250, [buc/an].

Reperul 3 ( ), în gama dimensională 200*300, [buc/an].

Reperul 4 ( ), în gama dimensională 300*350, [buc/an].

Reperul 5 ( ), în gama dimensională 350*400, [buc/an].

Clasa de produse include familia de produse care include varianta de produse:

Clasa produselor Familia produselor Varianta produselor Produs(reper).

Conţinutul proiectului:

1. Stabilirea reperului reprezentativ (fictiv) şi a volumulelor de producţie reprezentative (fictive) corespunzătoare ( unde Q reprezintă volumul de producţie sau sarcina de producţie)

2. Adoptarea tehnologiei de fabricaţie a reperului reprezentativ.

3. Calculul timpilor.

4. Gruparea operaţiilor pe grupe de utilaje şi calculul timpilor corespunzători.

5. Calculul numărului de utilaje tehnologice necesare ( pe baza raportului dintre timpul necesar pentru operaţie şi timpul disponibil aferent ).

6. Realizarea planului de amplasare simplificat.

7. Adoptarea logisticii necesare ( a transportului ).

8. Calculul suprafeţei sistemului de fabricaţie.

9. Dimensionarea serviciilor funcţionale.

10. Dimnsionarea facilităţilor auxiliare.

11. Proiectul general de ansamblu al sistemului de producţie.

Pentru proiectarea sistemelor de producţie, se porneşte de la o variantă de repere care sunt reductibile la un singur produs ( reper ). Acest produs se numeşte produs de referinţă ( reprezentativ sau fictiv ).

Există două metode de calcul a produsului de referinţă :

1. Prin determinarea produsului fictiv (reper)

2. Prin determinarea produsului reprezentativ.

Produsul fictiv este utilizat doar pentru proiectarea sistemului,nefiind utilizat efectiv în fabricaţie. Aceasta înglobează toate atributele celorlaltor produse având un grad de complexitate mai mare.

• Capitoloul 1 Stabilirea produsului fictiv.

1.Se stabileşte mai întâi elementul de diferenţiere:

reprezintă o caracteristică dimensională şi poate fi exprimat în mm, , kg,etc.

dimensiunea (caracteristica dimensională) de referinţă.

Expresia lui este:

unde reprezintă produsul sau reperul I; i= ; n=5.

Dacă , pentru orice produs , sarcina de producţie se va calcula volumul producţiei sau sarcina de producţie (Q), care va fi egală cu:

125+115+100+75+45=460

2. Produsul reprezentativ se adopă ca produs de referinţă, produsul al cărui parametru este cel mai apropiat de , pentru care formula rămâne valabilă:

67228,61

Volumul producţiei pentru produsul de referinţă stabilit anterior , se va nota cu şi are următoarea expresie:

OBS. Sistemul va fi proiectat ca şi când ar trebui fabricat doar produsul de referinţă ( ) în volumul de producţie sau sarcina de producţie( ).

Din calcule, , se adoptă ca reper de referinţă produsul numărul 3,

Nr. operaţie

1. 160 25 185

1. 900 20 920

2. 40 10 50

3. 514 25 539

4. 30 10 40

5. 20 10 30

6. 300 25 325

7. 200 25 225

8. 210 10 220

9. 2520 25 2545

10. 15 10 25

11. 257 25 282

12. 2370 25 2395

13. 2600 25 2625

14. 1800 25 1825

15. 4800 25 4825

16. 150 25 175

17. 20 10 30

18. 180 10 190

19. 100 10 110

20. 10 10 20

21. 30 10 40

Tehnologia de fabricaţie:

Semifabricatul aprovizionat este un bloc prismatic, turnat dintr-un oţel aliat utilizat în construcţia de sculelor pentru prelucrarea la cald şi are dimensiunile ().

Operaţia I . Executarea pe o maşină de găurit radială 4 sau 2 găuri …….., necesare pentru tansportul semifabricatului. Sculele folosite sunt burghie elicoidale () din oţel rapid …, iar pentru control se folosesc şublere de adancime şi calibre tampon. Timpul de bază necesar este de 160 de minute (), timpul auxiliar este de 25 de minute şi …………

Operaţia a II a. Rabotarea prismatică la dimensiuni () executată pe o maşină de rabotat longitunidal, cu ajutorul unui cuţit din oţel rapid…., pentru control sunt necesare şublere de dimensiuni mari. Tipurile şi datele sunt precizate pe fiecare desen de operaţie.

Operaţia a III a. Se tratează normal suprafaţa care delimitează partea de desprindere a matriţei, în portmatriţă, avand forma tip coadă de randunică, iar scula utilizată fiind un ac de trasat. Trasarea normală este justificată prin diversitatea mare dimensională şi de forma şi timpii normaţi relativ reduşi pentru trasare, comparativ cu cei de prelucrare.

A IV a operaţie. Se execută pe o maşină de rabotat longitudinală, coadă de randunică a matriţei, folosindu-se un cuţit de rabotat pentru prelucrare şi un şablon pentru control.

După ce în operaţia V şi VI se execută trasarea închiderii matriţei superioare şi a centrajului, în operaţia VII şi VIII se prelucrează prin frezare, utilizandu-se capete de frezat cu plăcuţe din carburi metalice, superioare de închidere şi cele de centrare pe portmatriţe.

În operaţia IX se tresează profilul găurii, un arbore în trepte, după ce în operaţia X se execută această gravură pe o maşină de copiat prein frezare după model, cu ajutorul unei freze deget profilat.

Pentru fiecare matriţă este nevoie de un modelmetalic sau din răşini sinterice care se execută în intererior (S), în atelierul de modelărie.

După trasarea locaşului pentru puntiţă (operaţia XI), are loc operaţia XII, prelucrarea prin frezare a bavurii mari şi a locaşului pentru cleştele de alimentare şi evacuarea semifabricatului.