Cuprins
- Cap. 1 Introducere
- Cap. 2 Tehnici de diminuare a expunerii la noxe
- 2.1 Probleme generale legate de ventilarea spaţiilor civile şi industriale închise
- 2.2 Evacuarea (exhaustarea) locală
- 2.3 Tipuri de sisteme de exhaustare locală
- 2.4 Configuraţia generală a unui sistem de exhaustare
- Cap. 3 Proiectarea sistemului individual de exhaustare
- 3.1 Condiţii de proiectare a sistemului individual de exhaustare
- 3.2 Cinematica sistemului de exhaustare
- 3.2.1 Alegerea tipului de ventilator
- 3.2.2 Proiectarea arborelui moto-ventilatorului
- 3.2.2.1 Dimensionarea preliminară a arborelui moto-ventilatorului
- 3.2.2.2 Proiectarea formei arborelui
- 3.2.2.3 Verificarea arborelui
- 3.2.3 Proiectarea cuplajului dintre arborele turbinei şi arborele motorului
- 3.2.4 Alegerea lagărelor
- 3.2.5 Turbina moto-ventilatorului
- 3.2.6 Proiectarea carcasei moto-ventilatorului
- 3.2.7 Proiectarea dispozitivului-suport de aşezare
- 3.3 Proiectarea circuitului hidraulic
- 3.3.1 Stabilirea regimului de curgere a fluidului prin exhaustor
- 3.3.2 Calculul debitului necesar de gaz exhaustat
- 3.3.3 Calculul vitezei gazului aspirat
- 3.3.4 Determinarea pierderilor de sarcină
- 3.3.5 Determinarea tensiunii tangenţiale la peretele tubului de aspiraţie
- 3.3.6 Determinarea pierderilor locale de sarcină la nivelul dispozitivului de aspiraţie
- 3.3.7 Configuraţia finală a circuitului hidraulic
- 3.4 Alegerea elementelor de filtrare a fumului aspirat
- 3.5 Proiectarea din punct de vedere ergonomic a elementelor de interacţiune dintre sudor şi sistemul de exhaustare
- 3.6 Condiţii de proiectare privind montarea şi instalarea sistemului de exhaustare
- 3.6.1 Montarea sistemului de exhaustare
- 3.6.2 Instalarea sistemului de exhaustare
- 3.7 Condiţii privind exploatarea sistemului de exhaustare
- 3.8 Prescripţii pentru verificări şi întreţinere la exploatarea sistemului de exhaustare
- Cap. 4 Verificarea calităţii funcţionării sistemului individual de exhaustare
- 4.1 Proiectarea tehnologiei de sudare utilizate în cadrul experimentului
- 4.1.1. Condiţiile de proiectare
- 4.1.2 Etapele proiectării tehnologiei de sudare
- 4.2 Echipamentul utilizat în cadrul încercării
- 4.2.1 Echipamentul pentru sudare
- 4.2.2 Instrumentul de măsurare a parametrilor electrici de sudare
- 4.2.3 Echipamentul pentru pregătire a probelor de sudat
- 4.3 Derularea încercării de determinare a eficienţei procesului de exhaustare
- 4.3.1 Determinarea duratei de aspirare
- 4.3.2 Tehnica de măsurare aplicată
- 4.3.3 Rezultatele încercărilor
- 4.3.3.1 Rezultatele obţinute la determinarea cantităţii de pulberi totale filtrate
- 4.3.3.2 Rezultatele obţinute la determinarea cantităţii de gaze nocive emise
- 4.3.3.3 Discutarea rezultatelor obţinute şi concluzii
- Cap. 5 Optimizarea funcţionării sistemului individual de exhaustare
- 5.1 Optimizarea sistemului de filtrare
- 5.1.1 Alegerea metodei de optimizare
- 5.1.2 Verificarea eficienţei noului sistem de filtrare
- 5.1.5 Măsuri pentru evitarea reducerii protecţiei la sudarea în mediu de gaz protector
- 5.1.4 Discutarea rezultatelor obţinute şi concluzii
- 5.2 Optimizarea din punct de vedere ergonomic a poziţiei dispozitivului de aspirare
- Cap.6 Caiet de Sarcini
- Anexe
Extras din proiect
1.Introducere
„Protecţia mediului”, „tehnologii poluante”, „noxe cu impact ridicat”, „boli profesionale cauzate de emisiile de noxe” sunt concepte întâlnite din ce în ce mai des în viaţa de zi cu zi. Este o realitate a zilelor noastre, o realitate a dezvoltării tehnologice pe care rasa umană a cunoscut-o în ultimele 2 secole. Această realitate impune restricţii. Restricţiile sunt menite a asigura un climat sănătos membrilor societăţii, fie că sunt, fie că nu sunt implicaţi în aplicarea proceselor tehnologice creatoare de boli profesionale. Astfel, una dintre cerinţele majore pentru statele Uniunii Europene şi pentru candidatele la aderare este respectarea Directivei Cadru 89/391/1989/CEE. Aceasta are drept obiectiv introducerea de măsuri de încurajare a îmbunătăţirilor în domeniul sănătăţii şi securităţii salariaţilor în muncă. Un loc central în acţiunile privind securitatea şi sănătatea în muncă îl ocupă principiile generale de prevenire:
- Evitarea riscurilor care pot şi care nu pot fi evitate
- Combaterea riscurilor la sursă
- Adaptarea muncii la om şi adaptarea la progresul tehnic
- Înlocuirea condiţiilor de muncă periculoase cu altele fără risc sau cu periculozitate mică
- Politică de prevenire cuprinzătoare şi coerentă (tehnologii, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile de muncă, factorii de mediu)
- Utilizare prioritară a mijloacelor de protecţie colective
- Instrucţiuni corespunzătoare pentru salariaţi, consultare în toate problemele referitoare la sănătate şi securitatea în muncă.
Obligaţiile salariaţilor, conform Directivei Cadru 89/391/1989/CEE sunt:
- Să aibă grijă de propria sănătate şi securitate, cât şi de cea a colegilor
- Să utilizeze corect maşinile,aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi mijloacele de producţie
- Să utilizeze corect echipamentul de protecţie
- Să nu realizeze fără autorizare modificări ale sistemelor de protecţie
- Să comunice imediat orice situaţie de muncă posibil periculoasă
- Să coopereze cu patronul / salariaţii în problemele legate de protecţia muncii.
Activităţile de sudare sau de procese conexe ale sudării (tăiere termică, lipire, pulverizare termică, îndreptare cu flacără, …) sunt prezente în aproape toate sectoarele de producţie şi viaţă, ca operaţii de bază sau părţi de proces tehnologic [3]. Procesele de sudare şi procesele conexe sudării sunt creatoare de agenţi potenţial periculoşi pentru sănătatea sudorului şi a personalului aflat în zona de sudare (figura 1.1) [3], [5], [7], [8], [11], [14], [16], [17], [18], [19].
Fig. 1.1 Emisie de fum şi gaze nocive la sudarea MIG/MAG
Dintre aceşti agenţi se amintesc [7], [14], [16], [17], [18]: particule dispersate în aer (sub formă de celulă / cluster – figura 1.2.a sau sub formă de lanţ – figura 1.2.b), gaze toxice, radiaţii arc, înaltă tensiune, înaltă frecvenţă, căldură, componente în mişcare ale echipamentelor, poluare sonoră.
a. b.
Fig. 1.2 Formele de existenţă grupată a particulelor de noxe emise la sudare [14]
Dintre bolile profesionale specifice operaţiilor de sudare / tăiere termică / lipire / pulverizare sunt binecunoscute [7], [11], [14], [16], [18]:
- Sideroza (pneumoconioza dată de Fe)
- Azbestoza (pneumoconioza dată de fibrele de azbest)
- Silicoza (dată de dioxidul de Si, liber, cristalin)
- Aluminoza (dată de Al)
- Pneumoconioza dată de W
- Mezoteliomul pleural şi cancerul bronşic date de azbest
- Febra metalelor (suferinţă pulmonară dată de anumite metale)
Institutul Internaţional de Sudură (IIW) dezbate anual problema emisiilor de noxe. Există cooperări internaţionale organizate sub coordonarea comisiilor IIW privind cercetarea efectelor negative asupra sănătăţii. Cunoaşterea emisiei de noxe previzibilă este o premisă pentru crearea prospectivă a unor condiţii de lucru corespunzătoare din punct de vedere al igienei muncii. S-au efectuat numeroase cercetări experimentale asupra emisiei de noxe a diverselor procedee de sudare, care au condus la creşterea importantă a cunoştinţelor. În tabelul 1.1 sunt prezentate intensităţile maxime ale emisiilor unor procedee de sudare, după standardele de profil din Uniunea Europeană [11]. Comparativ cu normele europene normele americane şi asiatice sunt sensibil mai permisive, restricţiile impuse de către acestea nefiind atât de dure.
Tabel 1.1 Intensităţile maxime ale emisiilor de noxe la sudarea prin diferite procedee cu arc electric [11]
Procedeu
de
sudare Material
de
Bază Intensitatea de emisie [mg/s]
Fum
de sudare Gaze de sudare
CO CO2 NO NO2 O3
SE Oţel nealiat 27,50 0,80 57,00 0,88 0,09 -
Oţel aliat 20,70 - - - - -
MAG, 100%CO2 Oţel nealiat 12,50 13,50 485,0 0,16 0,04 0,06
Oţel aliat 6,70 - - - - 0,11
SF Oţel nealiat 2,00 1,00 6,00 0,11 0,03 -
MIG Oţel aliat 22,50 - - - - 0,18
WIG Oţel aliat 1,72 - - 1,02 1,80 0,17
Al şi aliaje 3,00 - - 0,75 0,70 0,09
La sudarea oţelurilor înalt aliate fumul emis poate conţine particule de Cr, Ni, Cd, Ba.
Evoluţiile în timp ale manganului şi ale oxizilor de azot, de fier şi de carbon, componente extrem de nocive ale fumului emis la sudare, sunt prezentate în figura 1.3.
Fig. 1.3 Evoluţia în timp a concentraţiei fumului emis la sudare [7]
Se observă în figura 1.3 o creştere rapidă a concentraţiei în elemente nocive a mediului în care activează sudorul sau operatorul sudor, fapt care impune elaborarea unei metode de menţinere în limite reduse, rezonabile pentru sănătatea operatorului, a acestor concentraţii.
Efectele fumului şi gazelor cele mai periculoase, emise la sudare, asupra stării fiziologice a personalului sudor sunt [9]:
- Oxizii de azot (NO şi NO2) – după inhalare apar reacţii iritante ale căilor respiratorii; în cazul unor concentraţii ridicate există pericolul apariţiei după câteva ore a unui edem pulmonar
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea si Realizarea unui Sistem Individual de Exhaustare a Fumului in Procesele de Sudare - Lipire - Taiere
- 1.doc
- 2.doc
- 3.doc
- 4.doc
- 5.doc
- 6.doc
- Bibliografie-exhaustor.doc
- Cuprins - exhaustor.doc
- Foi de garda.doc
- pWPS - exhaustor.doc