Reductor în Două Trepte cu Roți Dințate

Să se proiecteze un reductor în două trepte cu roţi dinţate:

- treapta I – angrenaj conic cu dinţi drepţi.

- treapta II – angrenaj cilindric cu dinţi drepţi.

Reductorul este acţionat cu un motor cu ardere internă, iar legătura dintre motor şi reductor se realizează printr-un ambreiaj monodisc plan.

Datele de proiectare sunt:

- Puterea motorului: P=35 KW

- Turaţia motorului: n=6000 rot/min

- Turaţia la ieşire: n=430 rot/min

- Durata normală de funcţionare :

1. MEMORIU DE PREZENTARE

Reductoarele servesc la micşorarea numărului de turaţii şi la creşterea momentelor de torsiune. Reductoarele de uz general sunt normalizate, STAS 6055-68 şi 6848-68 prevăzând caracteristicile şi simbolizarea lor. Tipul constructiv de reductor este determinat de cerinţele impuse în tema de proiect ca şi de condiţiile de funcţionare. Se disting reductoare cu angrenaje cilindrice cu 1, 2 sau 3 trepte; cu angrenaje conice şi cilindrice şi reductoare cu angrenaje melcate în combinaţie sau nu, cu angrenaje cilindrice.

Proiectarea unui reductor presupune cunoaşterea unor parametri de bază: raportul de transmitere, alegerea numărului de dinţi, elemente de construcţie a lagărelor, carcasei, probleme de ungere, lubrifianţi şi montaj, etc.

Repartizarea raţională a raportului de transmitere total pe treptele ce compun reductorul, este deosebit de importantă şi influenţează direct construcţia reductorului. În vederea folosirii cât mai judicioase a spaţiului din carcasa reductorului, precum şi pentru a asigura condiţii de ungere a angrenajelor, la reductoarele la care arborii sunt aşezaţi în plan orizontal, este necesar a se lua raportul de transmitere parţial pe treapta rapidă cu valoare mai mare.

Raportul de transmitere la angrenajele melcate se alege din condiţia de limitare a numărului maxim de dinţi la roată.

Alegerea numărului de dinţi la pinion este condiţionată de rezistenţa angrenajului la cele două solicitări: încovoiere şi presiune de contact. Pentru a folosi economic materialul se pune condiţia realizării rezistenţelor limită la ambele solicitări.

Pentru calculul arborilor şi lagărelor din componenţa reductoarelor, este necesar să se ia în considerare forţele ce provin din angrenaj şi sensul lor funcţie de înclinarea dinţilor şi sensul de rotaţie a roţilor.

Carcasele reductoarelor se execută de obicei din fontă cenuşie prin turnare. În cazul producţiei de serie mică, unicate, se execută carcasele din tablă sudată.

O problemă importantă la proiectarea reductoarelor este cea a reglării poziţiei relative a roţilor din angrenajele conice şi melcate în vederea asigurării unei funcţionări corecte. În reductoarele care conţin angrenaje conice şi melcate trebuie să se permită reglarea axială independentă a angrenajelor.

Ungerea reductoarelor şi elementele de protecţia muncii ridică un interes deosebit şi astfel metodele de ungere se aleg în funcţie de viteza periferică. Pentru viteze periferice până la 12 15 m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotaj în uleiul din carcasa reductorului.

La alegerea uleiului este necesar a se avea in vedere că vâscozitatea trebuie să fie mai mare cu cât efortul unitar herţian este mai mare. Dependenţa de viteza periferică a vâscozităţii uleiuliu este exprimată de necesitatea ca aceasta să fie mai mică la viteze periferice mari.

Între transmisiile mecanice actuale, transmisiile cu roţi dinţate au cea mai largă utilizare, asigurând construcţii compacte şi fiabile pentru întregul diapazon de puteri ale utilajelor (de la câţiva waţi la zeci de mii de kilowaţi). Transmisiile cu roţi dinţate cuprind: reductoare, cutii de viteză, variatoare, transmisii complexe. Cea mai simplă transmisie (mecanism) cu roţi dinţate este formată din două roţi dinţate în angrenare şi este denumită angrenaj.

După forma roţilor, se deosebesc următoarele tipuri de angrenaje: cilindrice (exterioare, interioare, elicoidale, conice şi hipoide), melcate (cilindrice, globoidale), cu cremalieră, cu roată plană.

După poziţia axelor roţilor, angrenajele se clasifică astfel: cu axe paralele (realizate cu angrenaje cilindrice exterioare, interioare saucu cremalieră), cu axe concurente (realizate cu angrenaje conice sau cu roata plană), cu axe încrucişate (realizate cu angrenaje hipoide – pseudoconice, elicoidale cilindrice asu melcate).