Cuprins
- Generalităţi 3
- Structura anatomică a seminţelor de cereale . 3
- Proprietăţile fizice şi mecanice ale cerealelor 3
- Proprietăţile chimice şi alimentare ale cerealelor 5
- Tehnologii de prelucrare primară a cerealelor (scheme tehnologice) . 5
- Rolul şi importanţa prelucrării primare a cerealelor 5
- Tehnologii specifice de prelucrare primară a cerealelor 6
- Gradul de puritate al materialului supus separării . 6
- Aspecte generale privind echipamentele şi instalaţiile pentru separarea impurităţilor din seminţele de cereale 8
- Separatorul cu pânză continuă . 9
- Funcţionare .9
- Calcule . 11
- Măsuri de tehnica securităţii muncii 14
- Bibliografie . 16
Extras din proiect
SEPARATOARE PRIN FRECARE LA CEREALE
Generalităţi
Structura anatomică a seminţelor de cereale
Cerealele fac parte din familia Gramineae şi Polygonaceae. Familia Gramineae cuprinde: grâul, porumbul, secara, orzul, ovăzul, orezul, meiul, sorgul, iar din familia Polygonaceae face parte hrişca. Datorită conţinutului ridicat de amidon cerealele poartă denumirea de produse agricole amidonoase.
Cerealele se cultivă pentru seminţe şi paie. Sub diferite grade de prelucrare seminţele se utilizează în alimentaţia omului şi, ca furaj, în hrana animalelor. Paiele se utilizează ca materie primă pentru fabricarea fibrelor.
Seminţele de cereale au o structură anatomică aproximativ asemănătoare. Bobul de grîu are formă de cariopsă, care la majoritatea speciilor iese la treierat din învelişul floral, numit palee. Seminţele diferitelor specii şi varietăţi de grâu, se deosebesc prin forma, culoarea, mărimea şi aspectul suprafeţei lor.
Bobul de grâu este un fruct format din următoarele părţi anatomice principale : învelişul fructului sau pericarp şi sămânţa. Sămânţa este formată din învelişul seminal şi stratul pigmentat, stratul nucellar, endosperm şi embrion.
Proprietăţile fizice şi mecanice ale cerealelor
Principalele proprietăţi fizice şi mecanice ale boabelor de cereale, avute în vedere în procesele tehnologice de condiţionare, păstrare, măcinare sau apreciere calitativă se prezintă în continuare:
Masa hectolitrică (MH, kg/hl). Prin masa hectolitrică se înţelege masa unui hectolitru de cereale-boabe. Se determină cu ajutorul unui aparat numit balanţă hectolitrică (balanţă samovar). Valoarea acestui indice este influenţată de o serie de factori:
masa specifică a produsului;
compactitatea aşezării boabelor în vas;
elementele geometrice ale boabelor;
conţinutul de corpuri străine;
umiditatea masei de boabe etc.
Masa relativă a 1000 de boabe reprezintă greutatea a 1000 de boabe, la umiditatea care o conţin în momentul determinării [26].
Masa absolută reprezintă greutatea a 1000 de boabe raportată la substanţa uscată. Prin substanţă uscată se înţelege greutatea produsului rămasă după scăderea greutăţii apei pe care o conţine.
Masa specifică reprezintă raportul dintre masa a 1000 de boabe, în g şi volumul a 1000 de boabe, în cm^3.
Sticlozitatea (%) arată gradul de compactizare a endospermului în bob. Sticlozitatea se determină cu ajutorul farinotomului, iluminatorului, farinoscopului sau chimic.
Din punct de vedere al sticlozităţii, boabele de grâu se împart în:
sticloase: sticlozitatea peste 70 %;
sticlozitate medie: sticlozitatea între 40 .70 %;
sticlozitate mică: sticlozitatea mai mică de 40 %.
Conţinutul de corpuri străine, %. În masa de cereale, datorită condiţiilor de cultură, de recoltare şi de depozitare se găsesc o serie de impurităţi care trebuie înlăturate.
Umiditatea, % este un parametru, care indică calitatea materiei prime. Umiditatea boabelor influenţează proprietăţile structural-mecanice ale acestora. Diferenţele create prin umectarea şi uscarea diferitelor părţi anatomice ale bobului, modifică proprietăţile mecanice, deci şi comportarea bobului la măcinare.
La prelucrarea grâului, din punct de vedere al nivelului de umiditate există:
cereale foarte uscate: w<12%;
cereale uscate: w =12 .14 %;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Separatoare prin Frecare cu Panza Continua.docx