Cuprins
- Introducere
- Partea I - Date bibliografice
- Cap. I - Leucoza enzootică bovină. Generalităţi.
- Cap. II - Modificări ale profilului imunologic la bovine infectate cu virusul leucozei enzootice bovine
- II. 1. Modificări ale efectorilor imuni umorali. Interferonii.
- 11.2. Influenţa infecţiei cu virus LEB asupra efectorilor imuni
- celulari.
- 11.3. Modificări legate de alterarea supravegherii imune.
- Cap.III - Tuberculoza. Generalităţi.
- Cap. IV - Perturbatori ale activităţii imune în condiţii de hipersensibilizare tuberculinică
- IV. 1. Efectori imuni umorali implicaţi
- IV. 1.1. Lizozimul
- IV. 1.2. Complementul
- IV. 1.3. Properdina
- IV.2. Efectori imuni celulari implicaţi
- IV.2.1. Fagocite polimorfonucleare
- IV.2.2. Fagocite mononucleare
- Cap. V - Metode de dozare a concentraţiei IgG circulante
- V.l. Difuzia simplă bidimensională (Testul Mancini)
- V.2. Imunoelectroforeza
- V.3. Anticorpii monoclonali
- 5.4. Imunofluorescenţa
- 5.5. ELISA
- Partea a II-a - Cercetări proprii, Scopul lucrării
- Cap. I - Material biologic
- 1.1. Probe biologice
- 1.2. Metode de prelevare şi păstrare
- Cap. II - Utilizarea metodei Mancini pentru dozarea IgG, folosind reactivi standard. Scara etalon.
- II. 1. Materiale şi metode
- 11.2. Rezultate
- 11.3. Discuţii
- Cap. III - Evaluarea concentraţiei IgG la bovine cu leucoză enzootică bovină şi hipersensibilizarea tuberculinică prin metoda Mancini
- III. 1. Materiale şi metode
- 111.2. Rezultate
- 111.3. Discuţii
- Cap. IV - Influenţa extractului de Calendula şi Echinaceea asupra concentraţiei de IgG circulante la bovine cu LEB şi hipersensibilizarea tuberculinică prin metoda Mancini
- IV. 1. Materiale şi metode
- IV.2. Rezultate
- IV.3. Discuţii
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
INTRODUCERE
Leucoza enzootică bovină şi tuberculoza sunt recunoscute drept boli care produc pierderi mari în efectivele de animale atât prin scăderea producţiilor cât şi prin obligativitatea instituirii măsurilor de carantină în scopul asanării efectivelor contaminate.
Până în 1956 în România nu au existat semnalări clinice sau de abator care să susţină prezenţa leucozei. După această perioadă, datorită importurilor de bovine din rasele roşii îndeosebi cin Danemarca, incidenţa leucozei enzootice a început să crească. Primele observaţii asupra bolii au apărut după depistarea a cinci cazuri cu leucoza generalizată la abatorul din Bucureşti în 1966.
Pornind de la aceste constatări, aria investigaţiilor serologice prin ID a fost lărgită iar animalele depistate pozitive au fost sacrificate, astfel încât incidenţa pozitivităţii a scăzut. Privind retrospectiv, evoluţia leucozei enzootice bovine în ţara noastră a cunoscut periodic episoade de extindere.
- primul peak a fost înregistrat între 1964 şi 1969 - care corespunde cu importul de animale, consecinţa acestui episod fiind sacrificarea a peste 18 000 de bovine.
- al doilea peak a fost semnalat între 1973 şi 1977 după achiziţionarea de bovine din rasa HF din Germania (din landurile intens contaminate) şi din Israel.
- al treilea peak a fost semnalat cu începere din 1990 o dată cu contaminarea bovinelor proprietate particulară, situaţia actuală fiind pe cale de stabilizare în momentul de faţă.
Tuberculoza este una din cele mai vechi şi mai grave boli întâlnită la toate animalele dar care provoacă pierderi mai ales la bovine. Tuberculoza este semnalată în toate ţările lumii; fiind boala cu cea mai largă răspândire. La bovine este mai frecventă în ţările în care se practică creşterea intensivă (şi în România) în marile unităţi, cuprinzând adeseori efectivele în masă evoluând cu precădere la animalele de mare randament şi mai cu seamă la vacile de lapte.
Infecţia tuberculoasă provoacă pierderi economice mari, mai ales în sectorul bovin prin:
- confiscări ale cărnii
- scăderea producţiei de lapte cu cca 12 %
- reducerea duratei de exploatare a animalelor
- cheltuieli ocazionale cu combaterea bolii
La acestea se mai adaugă şi faptul că tuberculoza este o antropozoonoză gravă, infecţia la om putând avea loc atât cu tipul bovin cât şi cu cel aviar (infecţii atipice).
Cunoaşterea modificărilor imunologice produse în urma infecţiei şi diagnosticarea în timp util a acestor boli atât la animale cât şi la om (tuberculoza) duce la o mai bună prevenire şi aplicarea corectă a măsurilor de profilaxie şi combatere.
PARTEA A –I a
DATE BIBLIOGRAFICE
CAPITOLUL I
LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
Generalităţi
Virusul cauzal al bolii a fost identificat în 1964 în lapte şi apoi în serul provenit de la vacile leucemice. Considerat o entitate distinctă doar în zilele noastre acest virus a fost aşezat alături de virusurile HTLV I şi HTLV II recunoscuţi ca agenţi etiologici al leucemiilor umane.
În etiologia leucozei sporadice se presupune că intervine un alt virus decât cel al leucozei enzotice bovine. Sunt receptivi la leucoza enzootică bovină - bovinele (Bos taurus şi Bos indicus) şi bubalinele de toate vârstele dar cazurile cele mai frecvente apar la 4-8 ani, la rasele roşii şi la cele de mare productivitate (lapte). Pentru cultivarea virusului iniţial s-au folosit limfocitele leucemice, apoi co-cultivarea acestora cu fibroblaste embrionare, bovine şi aviare.
Leucoza enzootică. Perioada de incubaţie este lungă fiind de la câteva luni până la 1-5 ani. Le disting o formă leucemică mai frecventă 90 % din cazuri cu două faze de evoluţie: limfocitoză persistentă şi tumorală.
Limfocitoza persistentă se exprimă numai pin modificări ale elementelor celulare sangvine în special ale seriei albe.
Faza tumorală apare la animalele de 5-8 ani şi se manifestă prin inapetenţă, depresie, astenie, scăderea producţiei de lapte după care cuprind limfonodurile care de cele mai multe ori îşi păstrează forma, insensibili, bine delimitaţi, mobili subcutanaţi. În unele cazuri procesul tumoral cuprinde şi testul perilinfonodular.
Leucoza sporadică - cu 3 forme morfoclinice:
a) Forma juvenilă - (leucoza multicentrică a viţeilor) la animale de până la 2 ani are o evoluţie acută şi se exprimă prin astenie, anemie, diaree, leucocitoză şi limfocitoză moderată constant cu scăderea hemoglobinemiei a hematocritului şi a trombocitelor. Animalele sfârşesc prin moarte.
b) Forma timică - (limfomul timic) apare la animalele de 6-30 luni şi se caracterizează prin apariţia unei tumori în regiunea latero - inferioară gâtului cu tulburări funcţionale (dispnee, stază jugulară ce duc la moarte rapidă).
c) Forma cutanată –( limfomul cutanat) - se întâlneşte la animalele de 6 luni - 4 ani. Se caracterizează prin apariţia de plăci urticariforme cu un diametru de 3-4 cm la nivelul gâtului şi regiunilor umărului concomitent cu hipertrofia limfonodurilor.
Tablou morfopatologic:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Influenta Infectiei cu Virusul Leucozei Enzootice Bovine si a Starii de Hipersensibilizare Tuberculinica asupra Concentratiei Imunoglobulinelor G Circulante la Animale Adulte.doc