Cuprins
- Partea generala
- Capitolul 1
- Notiuni de anatomie, histologie, histofiziologie a tesutului limfatic: ganglionul limfatic si splina
- Capitolul 2
- Boala Hodgkin prezentare generala
- Capitolul 3
- Clasificarea histologica a bolii Hodgkin
- Capitolul 4
- Manifestari clinice
- Capitolul 5
- Aspecte morfopatologice ale bolii Hodgkin
- Capitolul 6
- Diagnosticul în boala Hodgkin
- Capitolul 7
- Evolutia, prognosticul si semnificatia diferitelor tipuri celulare în boala Hodgkin
- Capitolul 8
- Tratamentul în boala Hodgkin
- Partea speciala
- Capitolul 1
- Material si metoda
- Capitolul 2
- Rezultate si discutii
- Capitolul 3
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
INTRODUCERE
Putine boli au generat atâta confuzie si controverse ca boala Hodgkin. Dezbaterea asupra bolii s-a centrat nu numai asupra terminologiei (în 1993 Wallhauser a gasit 52 sinonime în literatura de specialitate) dar si asupra procesului patologic.
Ipoteza ca boala Hodgkin este de origine inflamatorie a fost sustinuta de multi cercetatori. Unii au crezut ca este o reactie atipica de raspuns la actiunea bacilului Koch, altii erau convinsi ca este o tumora maligna. Studii moderne au confirmat ca boala Hodgkin este un proces neoplazic.
Termenul de boala Hodgkin a fost utilizat traditional pentru un tip de limfom malign în care celulele ReedSternberg sunt prezente într-un cadru caracteristic de celule inflamatorii de diferite tipuri acompaniata de fibroza în grade diferite. Identificarea celulelor tipice ReedSternberg (RS) este necesara pentru diagnosticul de boala Hodgkin. Din aceasta perspectiva valoarea examenului histopatologic în boala Hodgkin este de netagaduit atât în punerea diagnosticului cât si în evolutia clinica, prognostic, raspunsul la tratament ce sunt legate strict de încadrarea bolii în unul din tipurile sale histologice.
Lucrarea de fata încearca sa evidentieze importanta deosebita a examenului histopatologic în boala Hodgkin, ca prim pas pe calea unui diagnostic de certitudine, cât si în stabilirea unui diagnostic diferential fata de alte entitati patologice.
PARTEA GENERALA
Capitolul 1
Notiuni de anatomie, histologie, histofiziologie a tesutului limfatic: ganglionul limfatic si splina
A. HISTOARHITECTONICA LIMFOGANGLIONULUI
Organ limfoid secundar, limfoganglionul este constituit din limfocite B si T mature, programate, provenite din organele limfoide primare; el reprezinta unul dintre sediilie principale de desfasurare a raspunsurilor imune fiziologice, procese care implica derularea evenimentelor de transformare blastica si expansiune clonala. Organizarea conceptuala si constructia acestui capitol, cu specific morfologic clasic, constituie rezultatul consultarii si sintetizarii informatiilor prezentate în tratate de histologie editate în tara si strainatate.
O caracteristica esentiala a limfoganglionului este dinamica morfologica. Aceasta se traduce prin aparitia unor modificari histoarhitectonice, în functie de tipul si intensitatea fenomenelor imunologice care au loc în teritoriul respectiv. Astfel, ansamblul structural general, alaturi de componenta celulara sunt variabile, reflectând o activitate de tip imun.
Limfoganglionii sunt localizati pe traiectul vaselor limfatice, uneori izolati, în special în zone în care limfaticele de drenaj conflueaza, în drumul lor spre jonctiunea cu vasele de tip venos: gât, regiune axilara, inghinala, pliuri de flexie ale membrelor, retroperitoneal, mediastinal.
Macroscopic, au o culoare alb-cenusie, iar dimensiunile sunt cuprinse între câtiva mm si 1-2 cm. Aspectul este reniform (comparati cu o boaba de fasole sau cu o aluna), prezentând o fata convexa si una concava, cu o
Preview document
Conținut arhivă zip
- Consideratii Anatomo - Patologice in Boala Hodgkin.doc