Medicină

Introducere

La sfârşitul anilor 1970, ecografiile transfontanelare (ETF) erau efectuate doar la prematuri pentru a diagnostica hemoragiile intraventriculare, periventriculare, hidrocefaliile congenitale sau dobândite şi pentru a urmări evoluţia acestora în timp.

Datorită costurilor de utilizare mult mai mici şi a imaginilor obţinute în tip real şi a caracterului neinvaziv a făcut ca ETF să fie folosită pe scară largă încă din anii ’80. Folosită pentru prima oară în 1989 ecografia Doppler aduce noi posibilităţi terapeutice şi de urmărire a nou-născuţilor, sugarilor şi prematurilor cu patologie vasculară la nivelul cerebral, permiţând totodată obiectivarea şi standardizarea diferitelor tipuri de leziuni prin măsurarea indicelor de rezistivitate şi pulsatilitate la nivelul vaselor examinate.

Examinarea clinică şi investigaţia radio-imagistică formează baza evaluării afecţiunilor nou-născutului. Proporţional cu dezvoltarea mijloacelor diagnostice s-au îmbunătăţit şi performanţele terapeutice şi drept consecinţă a scăzut şi mortalitatea infantilă, lucru resimţit atât de către sistemul de sănătate, preocupat cu menţinerea sănătăţii copilului, cât şi de sistemul economic.

În concluzie ETF este o metodă de screening, evaluare şi diagnostic, cu costuri reduse, indispensabilă practicii medicale pediatrice.

Capitolul 1

Embriogeneza sistemului nervos

Sistemul nervos central îşi începe dezvoltarea în săptămâna a treia de viaţă intrauterină. El derivă din stratul ectodermal, care alături de mezoderm şi endoderm se constituie deja din a 2-a săptămână gestaţională, odată cu debutul primei faze a embrogenzei, neurulaţia (figura 1.1) .

Figura 1.1 Neurulaţia

Sursa: Elemente de neurologie pediatrica, Sanda Măgureanu, Dana Craiu pag 2

Ea debutează cu ziua 14 şi ţine până în ziua 30. În acest stadiu embrionul are forma unui disc care prezintă de o parte şi de alta a liniei medio-sagitale placa neurală cu originea în ectoderm. În cadrul fazei de neurulaţie, placa neurală se adanceşte în plan median, începând cu ziua 20, şi capătă forma de şanţ neural, iar în ziua 23 apar, din buzele şanţului neural, plicile neurale. La extremitatea cefalică plicile capătă denumirea de plici cerebrale (vezi figura 1.1). De-a lungul marginilor libere ale acestor plici se face trecerea între ectodermul cutanat şi cel neural, şanţul rămas între fiind ocupat de o masă celulară ce ocupă întreaga circumferinţă a discului, numită creastă neurală. Defectele ce apar în această perioadă a vieţii intrauterine determină patologic apariţia disrafiilor meningocel, spina bifida (figura 1.2 a, b, c, d) etc.

Figura 1.2 a: Encefalocel Figura 1.2 b: Anencefal

Figura 1.2 c : Meningocel Figura 1.2 d : Spina bifida

Sursa : www.emedicine.com Sursa : www.emedicine.com

În stadiul de 6 somite şanţul neural începe să devină tub neural prin fuziunea marginilor libere ale ectodermului neural. În acelaşi timp ectodermul cutanat se separă de cel neural , prin separare îngropându-l în profunzime. Pe de altă parte creasta neurală se separă şi se fragmentează transversal separând 3 grupe celulare ce vor da naştere viitorilor ganglioni spinali, cranieni respectiv vegetativi.

Începând din zilele 25-30 de gestaţie şi continuând până în zilele 80-90 gestaţionale, urmează faza de formare a emisferelor cerebrale (prozencefalizarea, figura 1.3).