Tratamentul Medical și Chirurgical în Sterilitatea de Origine Tubara

CAPITOLUL I

DEFINITIA STERILITATII

Definitia sterilitatii poate fi enuntata ca fiind absenta conceptiei la un cuplu care duce o viata sexuala normala de circa un an, fara sa foloseasca metode contraceptive.

Termenul de sterilitate este folosit de scoala franceza si se imparte in:

- sterilitate primara: pentru femeia care nu a ramas niciodata gravida;

- sterilitate secundara: daca dupa una sau mai multe sarcini intrauterine (duse la termen sau nu) sau extrauterine nu mai ramane insarcinata.

Scoala anglosaxona foloseste termenul de infertilitate si se imparte in:

- infertilitate primara: pentru femeia care nu ramane gravida;

- infertilitate secundara: pentru femeia care nu poate mentine sarcina pana la varsta unui copil viabil.

Sterilitatea poate fi primara pentru unul dintre parteneri si secundara pentru celalalt.

Sterilitatea feminina poate fi:

- fiziologica: este periodica si corespunde fazelor proliferativa, secretorie si menstruala;

- voluntara: apare ca urmare a folosirii diferitelor mijloace anticonceptionale;

- patologica: este determinata de diferiti factori care impiedica derularea normala a proceselor de reproducere.

Din punct de vedere etiologic poate fi congenitala sau dobandita, aceasta din urma, data de factori inflamatori, tumorali, distrofici sau traumatici cicatriceali.

Din punct de vedere anatomoclinic poate fi:

- de origine genitala:

- cervico-vaginala;

- uterina;

- tubara;

- ovariana.

- sau de origine extragenitala:

- hormonala;

- metabolica;

- psihonervoasa;

- organica.

Dereglarile extragenitale (tiroidiene, suprarenale, neurologice) influenteaza functia de reproducere prin intermediul axului hipotalamo-hipofizo-ovarian, pe care il poate bloca.

FIZIOLOGIA HIPOTALAMO-HIPOFIZARA

Controlul functionalitatii aparatului genital feminin in scopul indeplinirii in conditii optime a celor trei functii fundamentale (sexuala, menstruala, de reproducere), se realizeaza prin intermediul unui foarete sensibil si complex aparat homeostatic hipotalamo-hipofizar.

In sensul elucidarii mecanismelor si componentelor acestui control un important progres a insemnat aparitia in 1942 a notiunii “complex hipotalamo-hipofizar” (Roussy si Mosinger) care inseamna de fapt inceputul neoruendocrinologiei.

Complexitatea functionala a sistemului hipotalamo-hipofizar este conditionata de un anumit substrat anatomic si vascular, de conexiunile cu alte formatiuni nervoase (sistem limbic) sau endocrine (epifiza) si de sensibilitatea structurilor sale la retroactiunea hormonilor ovarieni.

Formatiunile care alcatuiesc sau intervin in functia gonadotropa a sistemului hipotalamo-hipofizar pot fi grupate astfel:

Structuri nervoase - hipotalamusul;

- sistemul limbic.

Structuri glandulare - hipofiza;

- epifiza.

Structuri neurovasculare - eminenta mediana;

- sistemul post hipofizar.

HIPOTALAMUSUL

Hipotalamusul, componenta a diencefalului, realizeaza conexiuni cu o serie de formatiuni extrahipotalamice, primeste aferente in special de la sistemul limbic, hipocamp, amigdala, talamus, mezencefal, formatiunea reticulara din trunchiul cerebral, aferente senzoriale si probabil si corticale directe; trimite eferente catre hipofiza, regiunea inferioara trunchiului cerebral.

In cadrul conexiunilor intrahipotalamice se individualizeaza o importanata zona mediobazala ce cuprinde nucleii arcuat, ventromedial si dorsomedial la care se termina cea mai mare parte a axonilor cu origine in ariile hipotalamice anterioare ce transmit impulsuri legate de reglarea clinica a functiei gonadotrofe.

Secretia hipofizara bazala de gonadotrofine este intretinuta de LRH eliberat de neuronii situati in nucleul arcuat din hipotalamus. Hormonul de eliberare a gonadostimulinelor (LRH sau GnRH) are specificate de actiune determinand numai eliberarea hipofizara de gonadotrofine (FSH si LH) si neinfluentand secretia celorlalti tropi hipofizari.

Eliberarea gonadotrofinelor in circulatie de catre LRH fixat pe receptorii specifici ai celulelor gonadotrofe este mediata de AMP ciclic si conditionata de prezenta inonilor de calciu.