Ape uzate de la oțelarii

Otelul este produs prin afanarea fontei sau fierului vechi, aduse in stare lichida, in prezenta unor fondant, in cuptoare de tip Martin, cuptoare electrice, creuzete sau convertizoare. Oxidarea elementelor din baia metalica( Si, Mn, P, Fe, C etc) se realizeaza datorita aerului de ardere sau a insuflarii de oxygen peste fonta lichida.

Apa este folosita pentru racirea indirecta a unor parti ale cumptoarelor( rame ale usilor, pereti, bolti, injectoare, bancuri port-electrozi, retea electrica, lanci de oxygen, piese ale cazanelor recuperatoare de caldura, hote de captare a gazelor, parti ale instalatiilor de epurare a gazelor), sau pentru racirea directa si spalarea gazelor de ardere.

Apa de racier indirect, reprezentand 25-45 m3/t de otel ( pentru cuptoare Martin si cuptoare electrice) nu se impurifica in timpul utilizarii, fiind folosita prin reciclare, dupa racirea in turnuri de racier atmosferice sau in schimbatoare de caldura de tipul apa/apa, in cazul unor elemente la care este necesara o apa de calitate deosebita (hote de captare a gazelor de la convertizoare, cuptoare cu inductie etc. )

Apa folosita pentru racirea si spalarea gazelor de ardere se impurifica intens, atat fizic cat si chimic, fiind necesara tratarea ei, atat pentru recirculare cat si pentru protectia calitatii receptorului.

Se mentioneaza ca in ultimul timp, majoritatea otelariilor sunt dotate cu masini de turnare continua a otelului, instalatii care realizeaza o eficienta ridicata in prelucrarea ulterioara a otelului produs, insa pun problem suplimentare in ceea ce pruiveste alimentarea cu apa si epurarea apelor uzate.

Ape uzate de la epurarea umeda a gazelor de convertizor

In ultimii ani, tehnologia producerii otelului a avansat rapid. In present, procedeul Bessemer este demodat iar cuptoarele Martin sunt inlocuite cu convertizoare electrice (care produc otel din fier vechi)

Deoarece producerea otelului se realizeaza prin incarcaturi ritmice, efluentii gazosi au variatii foarte mari, ca volum, temperature si compozitie, ceea ce creeaza complicatii in functionarea oricarui system de epurare a gazelor de otelarie.

Conform celor prezentate anterior, pentru epurarea gazelor de la otelarii in present se adopta instalatii de epurare uscata a cuptoarelor Mratin si cuptoarele electrice si de epurare umeda la convertizoarele cu insuflare de oxigen.

Incercarea de a utilize precipitoare electrostatic pentru epurarea gazelor de cinvertizoare cu oxygen nu a dat rezultate favorabile, datorita unor complicatii in exploatare. Astfel, functionarea ciclica a convertizoarelor cu oxigen conduce la racirea instalatiilor de epurare in perioadele active, ceea ce in cazul coborarii temperaturii precipitatorului sub punctual de roua permite formarea de condensate acid, datorita existentei in gaz a oxizilor de sulf (SO2, SO3) ca urmare a oxidarii sulfului din fonta. In plus, precipitoarele electrostatice sunt prevazute sa functioneze la o viteza a gazelor cat mai coborata( de regula 1,5-2,0 m/s) insa in momentul inceperii insuflarii de oxygen viteza poate ajunge la 4,0-5,0 m/s, provocand reantrenarea de praf din precipitator si reducerea eficientei acestuia.

Procesul tehnologic si formarea apelor uzate

Producerea otelului in convertizoare se face prin insuflarea de oxigen timp de circa o treime din durata de elaborare a unei sarje ( in medie 17 minute din 51 de minute).

Pe perioada de insuflare rezulta cantitati importante de gaze de ardere , cu un continut ridicat de oxid de carbon( circa 90%). Daca aceste gaze sunt stocate in gazometre, ele pot fi folosite cu un debit uniform, mediu, drept gaze combustibile( procedeul OG) cu utere caloric de circa 2000 kcal/Nm3. In alta variant, gazelor rezultate li se adauga la iesirea din convertizor aer de combustie, astfel incat in final contin peste 90% bioxid de carbon (procedeul LD); in aceasta situatie, gazele respective sunt trecute prin cazane recuperatoare pentru producerea de abur, prin valorificarea caldurii respective. La noi in tara sunt prevazute numai instalatii de producere a otelului cu arderea gazelor la iesirea din convertizor, instalatii care vor fi analizate in continuare.