Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare al reperului IT 2142-03 pentru o producție anuală de 180.000 buc

INTRODUCERE

Tehnologiile de fabricare a pieselor prin deformare plastică la rece au un domeniu foarte larg de aplicare ca urmare a multiplelor avantaje pe care le prezintă: posibilitatea obţinerii unor piese de formă complexă, dificil sau chiar imposibil de realizat prin alte procedee, consum specific de metal redus, productivitate ridicată, deservire simplă a locurilor de muncă, cost de fabricaţie redus, etc. Prin presare la rece se execută o gamă foarte diversă de produse, de la dimensiuni milimetrice până la cele cu gabarit foarte mare, utilizate în industria constructoare de maşini, a bunurilor de larg consum, electrotehnică şi electronică.

Prelucrarea pieselor prin deformare plastică la rece reprezintă însă o categorie distinctă faţă de celelalte procedee de prelucrare la rece atât în ceea ce priveşte semifabricatele utilizate, metodele de prelucrare cât şi echipamentele şi utilajele tehnologice folosite

Având drept exemplu una dintre piesele reprezentative pentru clasa pieselor cave de rotaţie, în proiect se prezintă etapele proiectării tehnologice de prelucrare începând cu analiza tehnologică a piesei, calculul dimensiunilor semifabricatului, determinarea formei şi dimensiunilor pieselor intermediare şi finalizând cu stabilirea variantelor procesului tehnologic.

De asemenea sunt prezentate schemele de principiu ale dispozitivelor de presare la rece utilizate la prelucrarea pieselor cave de rotaţie şi metodica proiectării acestora.

Lucrarea cuprinde o serie de tabele privind caracteristicile utilajelor de presare, normele tehnice de timp şi elementele tipizate sau standardizate ale dispozitivelor de presare la rece.

Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare prin presare la rece constituie o etapa importantă în pregătirea fabricaţiei de care depinde în mare măsură asigurarea obţinerii pieselor la calitatea şi precizia impusă, în condiţii de eficienţă economică.

Modificări ulterioare ale procesului tehnologic, chiar de mică importanţă, implică cheltuieli suplimentare, în numeroase situaţii fiind necesare modificări sau chiar înlocuirea dispozitivelor de presare la rece.

Calitatea şi precizia pieselor prelucrate din tablă prin deformare plastică la rece sunt influenţate de o serie de fenomene care însoţesc procesul de deformare- pierderea stabilităţii şi ondularea semifabricatului, modificarea grosimii acestuia, arcuirea materialului, etc.

Cunoasterea acestor fenomene face posibilă aplicarea unor metode adecvate pentru diminuarea sau eliminarea completă a efectelor acestora şi în consecinţă, obţinerea pieselor la calitatea şi precizia dorită.

CAP.1 CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPRIMENTALE PRIVIND DETERMINAREA FORŢEI NECESARE LA GÂTUIRE

1.1 Metode analitice pentru calculul forţei necesare la gâtuire:

Analiza distribuirii tensiunilor în semifabricat la gatuire este prezentată în figura 1.1.

Fig. 1.1 Analiza distribuirii tensiunilor în semifabricat la gâtuire.

Se analizează gâtuirea unui semifabricat cilindric, cu pereţii subţiri, utilizând o matriţă care are partea activă curbă cu raza de curbură constantă.

La prelucrarea pieselor prin gâtuire, focarul principal al deformatiilor se dezvoltă la partea superioară a acestora, în zona de contact dintre semifabricat şi suprafaţa conică a plăcii active a matriţei.Acesta este format din două sectoare şi anume:

- sectorul I, de formă tronconică, în care materialul semifabricatului vine în contact cu suprafaţa conică a plăcii active, realizându-se astfel reducerea diametrului acestuia;

- sectorul II, în care se realizează îndoirea liberă a semifavricatului cu raza , fără ca aceasta să fie în contact cu placa activă.

În sectorul I al focarului principal al deformaţiilor, starea de tensiune se poate aproxima ca fiind plană, considerând că acţionează numai tensiuni axiale de compresiune şi tensiunile circumferenţiale de compresiune Tot în această zonă acţionează şi tensiunile de frecare generate de forţele de frecare care apar între semifabricat şi suprafaţa conică a plăcii active.

Starea de deformaţie în sectorul I poate fi considerată, de asemenea, tot plană, deformaţiile axiale fiind neglijabile,

În sectorul II al focarului principal al deformaţiilor, stările de tensiune şi deformaţie sunt similare cu cele din sectorul I, cu deosebirea că în sectorul II nu mai acţionează tensiunile de frecare, dar apar tensiuni de încovoire.

Sectorul III, de formă cilindrică, reprezintă zona nedeformată a semifabricatului. Aici starea de tensiune este liniară de compresiune.În literatura tehnică de specialitate se consideră că în procesul de deformare, la gâtuirea pieselor cave din tablă, apare doar focarul principal al deformaţiilor situate la partea superioară a piesei. În realitate starea de tensiune şi de deformaţie este mult mai complexă.