Cuprins
- 1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND AUTOBETONIERELE 3
- 1.1 SOLUȚII EXISTENTE . 4
- 1.2 SOLUȚIA PROPUSĂ 23
- 2. STUDIU TEMATIC PRIVIND SITEMUL DE FRÂNARE ... 24
- 2.1 DEFINIRE SI ROL FUNCȚIONAL . 24
- 2.2 CRITERII DE CLASIFICARE . 26
- 2.3 CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA FRÂNELOR . 29
- 2.3.1 FRÂNELE CU TAMBUR ȘI SABOȚI INTERIORI .. 29
- 2.3.2 FRÂNELE CU DISC 37
- 2.3.3 SISTEME DE FRÂNĂ PENTRU AUTOVEHICULE GRELE .. 41
- 2.3.4 FRÂNELE SUPLIMENTARE ... 43
- 2.4. MATERIALE ȘI TEHNOLOGII FOLOSITE LA CONSTRUCȚIA FRÂNELOR CU DISC, GARNITURI DE
- FRICȚIUNE 45
- 2.5 ETAPELE FABRICĂRII DISCULUI DE FRÂNĂ .. 50
- 2.6 PROBLEME SPECIFICE .. 53
- 2.7 ELEMENTE DE PROIECTARE . 57
- 3. STUDIU DE NIVEL PRIVIND SISTEME DE FRÂNARE CU DISC 63
- 3.1 SOLUTII CONSTRUCTIVE ... 63
- 3.2 SOLUȚIA PROPUSĂ 71
- 3.3 ALEGEREA REGIMURILOR DE CALCUL . 73
- 4. ELEMENTE DE DINAMICĂ A AUTOVEHICULULUI ... 74
- 4.1 CARACTERISTICA DE SARCINĂ MAXIMĂ A MOTORULUI ... 74
- 4.2 CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE AUTOȘASIULUI . 77
- 4.3 PERFORMANȚELE AUTOBETONIEREI .. 80
- 5. CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNARE .. 85
- 5.1 PARAMETRII GEOMETRICI ȘI MASICI AI AUTOBETONIEREI PROIECTATE 85
- 5.2 DETERMINAREA MOMENTELOR DE FRÂNARE LA PUNȚILE AUTOVEHICULULUI 87
- 5.3 CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNĂ PENTRU AUTOBETONIERĂ ... 89
- 5.4 VERIFICAREA DIMENSIONARII FRÂNELOR ... 91
- 6. MEMORIU JUSTIFICATIV ... 95
- ARGUMENTAREA SOLUȚIEI ALESE .. 95
- 7. NORME SSM . 96
- BIBLIOGRAFIE ... 97
Extras din proiect
1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND AUTOBETONIERELE
Pentru abordarea proiectării unui nou tip de autovehicul, ținânad seama de datele impuse
prin temă, care specifică anumite particularitați legate de destinația și performanțele
acestuia, este nevoie intr-o prima etapă să se faca cercetare de piață privind soluțiile
existente deja, la cele având caracteristici asemănătoare cu autovehiculul cerut. Literatura
de specialitate cuprinde, pentru fiecare categorie de autovehicul informații legate de
organizarea generală, de modul de dispunere a mecanismului de tracțiune, de parametrii
constructivi, de organizarea transmisiei, de tipul sistemelor de directie, frânare, suspensie,
de siguranța, de performațe s.a. Analizând aceste informații și având in vedere tendințele
de dezvoltare pentru fiecare categorie de autovehicul se pot stabili printr-o metodă de
studiu comparativă, ca punct de plecare de la datele inițiale din tema de proiectare,
caracteristici constructive și de utilizare necesare calculului de predimensionare, cum ar fi,
organizarea sistemului de frânare, dimensionarea geometrică, greutatea autovehiculului,
alegerea pneurilor, s.a. Automobilele destinate să lucreze in condiții grele de drum sau pe
terenuri accidentate datorită greutății lor mari necesită sisteme de frânare deosebit de
puternice. Autovehiculele cu o greutate totală maximă mai mare de 7,5 t funcționează
aproape întotdeauna cu sisteme de frânare cu aer comprimat. Aerul comprimat este
controlat prin supape pneumatice, cum ar fi supapa de frână cu picior, supapă de protecție
cu patru circuite. Frâna de mână se eliberează numai atunci când există suficientă presiune
în sistem. Odată ce este cazul, părțile mecanice ale frânelor roții sunt acționate atunci când
conducătorul auto apasă pedala de frână și aerul comprimat ajunge la cilindrii de frână.
Pentru reducerea vitezei sau oprire, trebuie create forțe care se opun mișcării. Deoarece
unele rezistențe la inaintare au efecte reduse, iar rezistența la accelerare, in cazul frânarii
devine forța activă, rezultă necesitatea ca autovehiculul sa fie prevazut cu dispozitive care
sa realizeze forțe de sens opus mișcării. Aceste forte se numesc forțe de frânare și ele
trebuie sa aibă valori suficient de mari și care sa poată fi reglate de către conducatorul auto
in funcție de necesitați. Autobetonierele sunt echipate adesea cu sisteme de frânare pe
disc sau tamburi, acționate pneumatic, hidraulic sau electric. Ca sistem de frânare
suplimentar si de siguranță din cauza greutații mari, ele mai pot fi echipate cu incetinitor
electromagnetic (Retarder) sau obturator de gaze de esapament.
Prezentul studiu are ca scop proiectarea sistemului de frânare pentru puntea față pentru
o autobetonieră cu masa utilă de 4,8 [m3] , echipată cu un M.A.C cu o putere de 175 [kw] la
o turație de 2450 [rot/min] și analizarea dimensiunilor de gabarit, a parametrilor de putere
ale unui autovehicul cu caracteristici tehnice apropiate de cele ale autobetonierei date prin
tema de proiectare.
1.1 SOLUȚII EXISTENTE
MERCEDES-BENZ AROCS 5 3348 6x4
Fig.1.1 Autobetonieră Mercedes Arocs
Indiferent dacă este vorba de un cap tractor rigid, de o autobetonieră sau de o
autobasculantă grea, variantele rutiere și cu tracțiune integrală ale Arocs oferă un vehicul
deosebit de robust și rezistent, care este pregătit optim pentru utilizare pentru aproape
orice provocare de transport de construcții.
Bibliografie
1. Untaru, M. Câmpian, V. Seitz, N. Soare, I.
AUTOMOBILE
Editura Didactică si Pedagogică, BUCUREȘTI-1975
2. Untaru, M. Seitz, N. Pereș, GH. Frațila, GH. Poțâncu, GH. Macarie, T.
CALCULUL SI CONTRUCȚIA AUTOMOBILELOR
Editura Didactica si Pedagogică, BUCUREȘTI-1982
3. Șoica, A. Câmpian, O. Preda, I. Trușca, D. Ciolan, GH.
ELEMENTE DE DINAMICA AUTOVEHICULELOR
Universtitatea Transilvania din Brașov 2014
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistem de franare puntea fata pentru o autobetoniera cu MAC.pdf