Transportor cu Raclete

Proiect
8/10 (3 voturi)
Conține 36 fișiere: doc, dwg, jpg, gif, bak
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 4189
Mărime: 562.16KB (arhivat)
Publicat de: Andrei P.
Puncte necesare: 11
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA MECANICA AGRICOLA SI INDUSTRIE ALIMENTARA DISCIPLINA MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Cuprins

  1. 1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPOTROARE CU LANT 7
  2. 1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora 7
  3. 1.1.1. Prezentaea generala a cerealelor. 7
  4. 1.1.2. Depozite de cereale 9
  5. 1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant 10
  6. 1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic 10
  7. 1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale principale 11
  8. 1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului 20
  9. 2. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT 22
  10. 2.1. Datele initiale de baza 22
  11. 2.2. Calculul racletelor 22
  12. 2.3. Alegerea organului de transport 23
  13. 2.4. Alegerea caii de rulare. 23
  14. 2.5. Calculul capacitatii de transport 23
  15. 2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului 24
  16. 2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare. 24
  17. 2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant 24
  18. 2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant 25
  19. 2.10. Verificarea finala a alegerii lantului 25
  20. 2.11. Calculul rotii de lant pentru antrenare 26
  21. 2.12. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare 26
  22. 2.13. Statia de antrenare 26
  23. 2.14. Puterea de antrenare a transportorului 27
  24. 2.15. Alegerea motorului electric de antrenare 27
  25. 2.16. Raportul total de transmitere 27
  26. 2.17. Verificarea motorului adoptat 28
  27. 2.18. Dispozitivul de intindere al organului de tractiune 28
  28. 3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE INTOARCERE 29
  29. 3.1. Alegerea materialului 29
  30. 3.2. Determinarea diametrului arborelui 29
  31. 3.3. Verificarea arborelui la forfecare. 30
  32. 3.4. Verificarea arborelui la strivire 30
  33. 3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile 30
  34. 4. ELEMMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE TRANSPORTORULUI PROIECTAT 31
  35. 4.1. Determinarea costului de productie 31
  36. 4.2. Pretul de productie 33
  37. 4.3. Pretul de vanzare direct 33
  38. 4.4. Pretul de vanzare intermediar 33
  39. 4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului 33
  40. 4.6. Perioada de amortizare 34
  41. 4.7. Cheltuieli anuale de amortizare 34
  42. 4.8. Valoarea reziduala a transportorului 35
  43. 4.9. Comentarii privind cumpararea 35
  44. 5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU TRANSPORTORUL 36

Extras din proiect

1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE CU LANT

1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora

1.1.1. Prezentarea generala a cerealelor

Cerealele au o importanta deosebita pentru hrana omului si a animalelor. Traditional ele sunt considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor. Din familia cerealelor fac parte: graul, orzul, ovazul, secara, orezul, meiul, porumbul si hrisca. Acestea au insusiri anatomice si fiziologice comune. Pentru ca au un continut mare de amidon cerealele se mai numesc si produse agricole amidonoase.

Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producerea de bunuri alimentare pot fi impartite in doua grupe:

- insusirile chimice, care marcheaza in mare masura valoarea alimentara a produselor finite;

- insusirile fizico – tehnologice care se manifesta in operatiile de manipulare, depozitare si prelucrare in industria moraritului;

Deswcrierea boabelor celor mai importante cereale:

a) Graul – este principala cereala folosita la fabricarea fainii de diferite tipuri, a crupelor etc. Datorita importantei lui de – a lungul timpului s – au selectionat mai multe specii:

- Graul comun cu bob de forma ovala si dimensiuni cuprinse intre 5..8mm lungime si 2,6..3.3mm latime;

- Graul tare cu bobul de forma alungita si dimensiuni cuprinse intre 5..10mm lungime si 3..3,5mm latime;

b) Secara – are bobul ceva mai alungit 7..9mm dar si putin mai subtire 2..3mm;

c) Orezul – are mai multe varietati, cu bobul scurt sau lung 5..9mm iar grosimea 2..4mm si este acoperit cu pleve;

d) Porumbul – are mai multe varietati si este cereala a carui bob are cele mai mari dimensiuni;

Masa de cereale are in general o compozitie eterogena, ea fiind formata in cea mai mare parte (circa 95%) din boabele cerealei de baza, putine boabe din alte culturi (circa 2 – 3%) si impuritati de natura organica si minerela.

Impuritatile de natura organica sunt boabele altor culturi aflate intamplator in masa cerealei de baza, boabe cu defecte ale cerealei de baza (sistave), seminte de buruieni, pleava, paie, resturi de coceni in cazul porumbului, frunze si altele. Impuritatile de matura minerala sunt pietricele, nisip, resturi de pamant, sticla, corpuri metalice, etc.

Impuritatile se gasesc in masa de cereale sub forma de particule independente, de dimensiuni mai mari decat boabele de cereale, asemanatoare cu boabele, de dimensiuni mai mici decat acestea. Ele se mai gasesc si sub forma de praf liber si aderent la suprafata boabelor de cereale impreuna cu o microflora specifica cerealelor.

Prafurile aderente si microflorura sunt localizate in special in barbita si in santuletul bobului (la boabele care il poseda).

Impuritatile de natura organica se impart in doua categorii:

- impuritati care au influenta asupre sanatatii consumatorilor, numite din acest motiv impuritati vatamatoare;

- impuritati care influenteaza negativ numai indicii de calitate ai produselor finite (faina si crupele);

Dintre impuritatile de natura minerala numai cioburile de sticla si aschiile metalice sunt vatamatoare restul fiind considerate ca nevatamatoare dar cu influente negative asupra indicilir de calitate ai produselor finite.

Pastrarea cerealelor in cele mai bune conditii este foarte importa deoarece acestea reprezinta materia prima pentru producerea fainurilor. Pemtru ca semintele sa se poata pastra in conditii bune trebuie ca acestea sa aiba un cntinut mic de apa, deci sa fie uscate, sa nu contina corpuri straine iar depozitele ie uscate si dezinfectate. Semintele trebuie sa aiba un continut de apa care sa nu depaseasca 15%. La o umiditate mai mare semintele se incing si se altereaza. In timpul pastrarii semintele de cereale trebuie in permanent controlate.

Principalele caracteristici tehnologice ale cerealelor:

Tabelul 1.1

Numarul Materialul Densitatea

[Kg/m3] Unghiul de taluz natural Coeficientul de frecare in repaus m0 pe

Otel Lemn Cauciuc

1 Grau 780 – 830 35 0,50 0,54 0,57

2 Orz 650 – 750 35 0,58 0,62 0,66

3 Ovaz 400 – 500 35 0,58 0,68 0,55

4 Secara 680 – 790 35 0,58 0,32 0,66

5 Orez 600 – 900 45 0,53 0,56 0,60

6 Mei 750 – 850 29 0,40 0,43 0,46

7 Porumb 700 – 750 35 0,58 0,62 0,66

8 Hrisca 600 – 690 45 0,53 0,57 0,60

1.1.2. Depozite de cereale

Depozitele sunt spatii amenajate si dotate corespunzator pentru a primi, pastra si pregati materii prime pentru livrarea lor.

Depozitele de cereale sunt necesare, deoarece de existenta lor depinde in mare masura asigurarea unei productii continue si a unei calitati constante a produselor finite pe o anumita perioada.

Pentru asigurarea unei productii continue este necesar ca depozitul sa aiba o capacitate de stocare de minimum 30 de zile. Aceasta capacitate creeaza posibilitatea preintampinarii oricarei dereglari, intergenite in provizionarea cu cereale. Spatiul suficient asigura de asemenea conditii optime pentru urmarirea gestiunii.

Pentru pastrarea cerealelor in industria moraritului se foloseste o mare varietate de tipuri de depozite. Totusi din punct de vedere constructiv acestea se pot imparti in doua mari caregori:

- magazii construite din caramida sou lemn;

- Silozuri celulare construite din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel;

Depozitarea in magazii, se face in straturi de o anumita grosime sub forma de gramezi. Aceste tipuri de depozite se preteaza la o mecanizare restransa a operatiilor de inmagazinare si evacuare. Sistemul de depozitare in magazii mai prezinta dezavantajul ca cerealele nu pot fi compartimentate dupa criterii calitative.

Preview document

Transportor cu Raclete - Pagina 1
Transportor cu Raclete - Pagina 2
Transportor cu Raclete - Pagina 3
Transportor cu Raclete - Pagina 4
Transportor cu Raclete - Pagina 5
Transportor cu Raclete - Pagina 6
Transportor cu Raclete - Pagina 7
Transportor cu Raclete - Pagina 8
Transportor cu Raclete - Pagina 9
Transportor cu Raclete - Pagina 10
Transportor cu Raclete - Pagina 11
Transportor cu Raclete - Pagina 12
Transportor cu Raclete - Pagina 13
Transportor cu Raclete - Pagina 14
Transportor cu Raclete - Pagina 15
Transportor cu Raclete - Pagina 16
Transportor cu Raclete - Pagina 17
Transportor cu Raclete - Pagina 18
Transportor cu Raclete - Pagina 19
Transportor cu Raclete - Pagina 20
Transportor cu Raclete - Pagina 21
Transportor cu Raclete - Pagina 22
Transportor cu Raclete - Pagina 23
Transportor cu Raclete - Pagina 24
Transportor cu Raclete - Pagina 25
Transportor cu Raclete - Pagina 26
Transportor cu Raclete - Pagina 27
Transportor cu Raclete - Pagina 28
Transportor cu Raclete - Pagina 29
Transportor cu Raclete - Pagina 30
Transportor cu Raclete - Pagina 31
Transportor cu Raclete - Pagina 32
Transportor cu Raclete - Pagina 33
Transportor cu Raclete - Pagina 34
Transportor cu Raclete - Pagina 35
Transportor cu Raclete - Pagina 36
Transportor cu Raclete - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Transportor cu Raclete
    • Surces
      • Cadrul transportorului (Fig. 1.10).dwg
      • Dispozitiv de descarcare (Fig. 1.9).dwg
      • Dispozitiv de incarcare (Fig. 1.8).dwg
      • Incarcarea arborelui (Fig. 3.1).dwg
      • Lant cu zale articulate (Fig. 1.4).bak
      • Lant cu zale articulate (Fig. 1.4).dwg
      • Lant cu zale sudate (Fig. 1.3).dwg
      • Mecanisme de antrenare (Fig. 1.11).dwg
      • Mecanisme de intindere cu arc sau surub (Fig. 1.6).dwg
      • Mecanisme de intindere cu contragreutate (Fig. 1.7).dwg
      • Raclete (Fig. 1.12).dwg
      • Roti pentru lant (Fig. 1.5).dwg
      • Schema constructiva a transportorului (Fig. 1.13 - 1).dwg
      • Schema constructiva a transportorului (Fig. 1.13 - 2).dwg
      • Schema de incarcare a arborelui (Fig. 3.2).dwg
      • Schema generala a unui transportor mecanic (Fig. 1.2).dwg
      • Siloz metalic cu celule cilindrice (Fig. 1.1).dwg
    • Arborele rotii de intoarcere (3D).dwg
    • Arborele rotii de intoarcere (executie).dwg
    • Fig 1.1.jpg
    • Fig 1.10.jpg
    • Fig 1.11.jpg
    • Fig 1.12.jpg
    • Fig 1.13.jpg
    • Fig 1.2.jpg
    • Fig 1.3.jpg
    • Fig 1.4.jpg
    • Fig 1.5.jpg
    • Fig 1.6.jpg
    • Fig 1.7.jpg
    • Fig 1.8.jpg
    • Fig 1.9.jpg
    • Lanturi STAS.gif
    • Transportor cu racelte (ansamblu).dwg
    • Transportor cu Raclete.doc
    • Un metru de transportor (subansamblu).dwg

Alții au mai descărcat și

Cric auto îndrumar

CAPITOLUL I Consideratii generale 1.1 Caracterizarea solutiei constructive Schema cinematica al cricului simplu cu dispozitiv de actionare cu...

Sistemul ABS

Automobilele moderne sunt echipate cu sisteme de frânare performante si fiabile, capabile să atingă excelente valori de frânare chiar si la viteze...

Noțiunea de semifabricat

Orice proces tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere este insotit de erori. Acest neajuns duce la obtinerea unei piese care nu corespunde...

PSP 1

1.Faltuirea – asamblarea prin indoirea in falt a marginilor pieselor care se asambleaza cu sau fara material de adaos. 2.Gatuirea 3.Umflarea si...

Organe de mașini

1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI 1.1. Obiectul cursului de „Organe de maini” Definirea unor notiuni: · Masina:...

Determinarea experimentală a caracteristicii și rigidității arcurilor

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARACTERISTICII SI RIGIDATII ARCURILOR 13.1 Scopul lucrarii Scopul lucrarii este de a familiariza pe stundeti cu...

Îmbinări prin Lipire și Încleiere

3.1. ÎMBINARI PRIN LIPIRE Îmbinarile prin lipire se realizeaza cu ajutorul unui metal sau aliaj de lipit, adus în stare fluida prin încalzire la o...

Te-ar putea interesa și

Mijloacele mecanice necesare pentru încărcarea porumbului în pătule și manipularea acestora la batozare și livrare

CAPITOLUL I Masuri pregatitoare pentru receptionarea porumbului stiuleti I.1. Masuri tehnico-organizatoare Pentru organizarea si desfasurilor in...

Proiect de modernizare al sistemului de transport intern și depozitare la SC Zahăr Corabia SA

Amplasamentul societaţii Fig. 1. Societatea comercială S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. este amplasată pe terasa inferioară a Dunării cu obiective şi în...

Mașina pentru împrăștiat gunoi de grajd MIG-5

TEHNOLOGIA DE EXPOATARE A AGREGATULUI TRACTOR U650M + MIG 5 1. Destinaţia agregatelor şi parametrii constructivi ai agregatelor Agregatul Tractor...

Proiectarea unei linii tehnologice pentru obținerea compotului de caise

Argument Compoturile reprezintă conserve din fructe (întregi sau divizate) în sirop de zahăr,ambalate în recipiente,închise ermetic și...

Transportor cu Raclete

1 Studiul solutiilor constructive similare 1.1 Consideratii generale Transportoarele cu raclete sunt instalatii de transport continuu, cu unul...

Utilaje în Industria Alimentara

Transportul produselor solide Pentru desfăşurarea procesului de producţie intr-o întreprindere sunt necesare materiale solide de o mare...

Mașini și instalații de ridicat și transportat în flux continuu

- Generalitati O masina de ridicat este o masina care serveste pentru a deplasa pe verticala o sarcina constituita dintr-un corp solid, deplasarea...

Cultură intesiva de piersic 65 ha

CAPITOLUL I 1.Importanța culturii Piersicul este o specie pomicolă valoroasă datorită: însușirilor alimentare, terapeutice și tehnologice ale...

Ai nevoie de altceva?