Cuprins
- 1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPOTROARE CU LANT 7
- 1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora 7
- 1.1.1. Prezentaea generala a cerealelor. 7
- 1.1.2. Depozite de cereale 9
- 1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant 10
- 1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic 10
- 1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale principale 11
- 1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului 20
- 2. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT 22
- 2.1. Datele initiale de baza 22
- 2.2. Calculul racletelor 22
- 2.3. Alegerea organului de transport 23
- 2.4. Alegerea caii de rulare. 23
- 2.5. Calculul capacitatii de transport 23
- 2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului 24
- 2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare. 24
- 2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant 24
- 2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant 25
- 2.10. Verificarea finala a alegerii lantului 25
- 2.11. Calculul rotii de lant pentru antrenare 26
- 2.12. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare 26
- 2.13. Statia de antrenare 26
- 2.14. Puterea de antrenare a transportorului 27
- 2.15. Alegerea motorului electric de antrenare 27
- 2.16. Raportul total de transmitere 27
- 2.17. Verificarea motorului adoptat 28
- 2.18. Dispozitivul de intindere al organului de tractiune 28
- 3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE INTOARCERE 29
- 3.1. Alegerea materialului 29
- 3.2. Determinarea diametrului arborelui 29
- 3.3. Verificarea arborelui la forfecare. 30
- 3.4. Verificarea arborelui la strivire 30
- 3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile 30
- 4. ELEMMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE TRANSPORTORULUI PROIECTAT 31
- 4.1. Determinarea costului de productie 31
- 4.2. Pretul de productie 33
- 4.3. Pretul de vanzare direct 33
- 4.4. Pretul de vanzare intermediar 33
- 4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului 33
- 4.6. Perioada de amortizare 34
- 4.7. Cheltuieli anuale de amortizare 34
- 4.8. Valoarea reziduala a transportorului 35
- 4.9. Comentarii privind cumpararea 35
- 5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU TRANSPORTORUL 36
Extras din proiect
1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE CU LANT
1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora
1.1.1. Prezentarea generala a cerealelor
Cerealele au o importanta deosebita pentru hrana omului si a animalelor. Traditional ele sunt considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor. Din familia cerealelor fac parte: graul, orzul, ovazul, secara, orezul, meiul, porumbul si hrisca. Acestea au insusiri anatomice si fiziologice comune. Pentru ca au un continut mare de amidon cerealele se mai numesc si produse agricole amidonoase.
Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producerea de bunuri alimentare pot fi impartite in doua grupe:
- insusirile chimice, care marcheaza in mare masura valoarea alimentara a produselor finite;
- insusirile fizico – tehnologice care se manifesta in operatiile de manipulare, depozitare si prelucrare in industria moraritului;
Deswcrierea boabelor celor mai importante cereale:
a) Graul – este principala cereala folosita la fabricarea fainii de diferite tipuri, a crupelor etc. Datorita importantei lui de – a lungul timpului s – au selectionat mai multe specii:
- Graul comun cu bob de forma ovala si dimensiuni cuprinse intre 5..8mm lungime si 2,6..3.3mm latime;
- Graul tare cu bobul de forma alungita si dimensiuni cuprinse intre 5..10mm lungime si 3..3,5mm latime;
b) Secara – are bobul ceva mai alungit 7..9mm dar si putin mai subtire 2..3mm;
c) Orezul – are mai multe varietati, cu bobul scurt sau lung 5..9mm iar grosimea 2..4mm si este acoperit cu pleve;
d) Porumbul – are mai multe varietati si este cereala a carui bob are cele mai mari dimensiuni;
Masa de cereale are in general o compozitie eterogena, ea fiind formata in cea mai mare parte (circa 95%) din boabele cerealei de baza, putine boabe din alte culturi (circa 2 – 3%) si impuritati de natura organica si minerela.
Impuritatile de natura organica sunt boabele altor culturi aflate intamplator in masa cerealei de baza, boabe cu defecte ale cerealei de baza (sistave), seminte de buruieni, pleava, paie, resturi de coceni in cazul porumbului, frunze si altele. Impuritatile de matura minerala sunt pietricele, nisip, resturi de pamant, sticla, corpuri metalice, etc.
Impuritatile se gasesc in masa de cereale sub forma de particule independente, de dimensiuni mai mari decat boabele de cereale, asemanatoare cu boabele, de dimensiuni mai mici decat acestea. Ele se mai gasesc si sub forma de praf liber si aderent la suprafata boabelor de cereale impreuna cu o microflora specifica cerealelor.
Prafurile aderente si microflorura sunt localizate in special in barbita si in santuletul bobului (la boabele care il poseda).
Impuritatile de natura organica se impart in doua categorii:
- impuritati care au influenta asupre sanatatii consumatorilor, numite din acest motiv impuritati vatamatoare;
- impuritati care influenteaza negativ numai indicii de calitate ai produselor finite (faina si crupele);
Dintre impuritatile de natura minerala numai cioburile de sticla si aschiile metalice sunt vatamatoare restul fiind considerate ca nevatamatoare dar cu influente negative asupra indicilir de calitate ai produselor finite.
Pastrarea cerealelor in cele mai bune conditii este foarte importa deoarece acestea reprezinta materia prima pentru producerea fainurilor. Pemtru ca semintele sa se poata pastra in conditii bune trebuie ca acestea sa aiba un cntinut mic de apa, deci sa fie uscate, sa nu contina corpuri straine iar depozitele ie uscate si dezinfectate. Semintele trebuie sa aiba un continut de apa care sa nu depaseasca 15%. La o umiditate mai mare semintele se incing si se altereaza. In timpul pastrarii semintele de cereale trebuie in permanent controlate.
Principalele caracteristici tehnologice ale cerealelor:
Tabelul 1.1
Numarul Materialul Densitatea
[Kg/m3] Unghiul de taluz natural Coeficientul de frecare in repaus m0 pe
Otel Lemn Cauciuc
1 Grau 780 – 830 35 0,50 0,54 0,57
2 Orz 650 – 750 35 0,58 0,62 0,66
3 Ovaz 400 – 500 35 0,58 0,68 0,55
4 Secara 680 – 790 35 0,58 0,32 0,66
5 Orez 600 – 900 45 0,53 0,56 0,60
6 Mei 750 – 850 29 0,40 0,43 0,46
7 Porumb 700 – 750 35 0,58 0,62 0,66
8 Hrisca 600 – 690 45 0,53 0,57 0,60
1.1.2. Depozite de cereale
Depozitele sunt spatii amenajate si dotate corespunzator pentru a primi, pastra si pregati materii prime pentru livrarea lor.
Depozitele de cereale sunt necesare, deoarece de existenta lor depinde in mare masura asigurarea unei productii continue si a unei calitati constante a produselor finite pe o anumita perioada.
Pentru asigurarea unei productii continue este necesar ca depozitul sa aiba o capacitate de stocare de minimum 30 de zile. Aceasta capacitate creeaza posibilitatea preintampinarii oricarei dereglari, intergenite in provizionarea cu cereale. Spatiul suficient asigura de asemenea conditii optime pentru urmarirea gestiunii.
Pentru pastrarea cerealelor in industria moraritului se foloseste o mare varietate de tipuri de depozite. Totusi din punct de vedere constructiv acestea se pot imparti in doua mari caregori:
- magazii construite din caramida sou lemn;
- Silozuri celulare construite din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel;
Depozitarea in magazii, se face in straturi de o anumita grosime sub forma de gramezi. Aceste tipuri de depozite se preteaza la o mecanizare restransa a operatiilor de inmagazinare si evacuare. Sistemul de depozitare in magazii mai prezinta dezavantajul ca cerealele nu pot fi compartimentate dupa criterii calitative.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Transportor cu Raclete
- Surces
- Cadrul transportorului (Fig. 1.10).dwg
- Dispozitiv de descarcare (Fig. 1.9).dwg
- Dispozitiv de incarcare (Fig. 1.8).dwg
- Incarcarea arborelui (Fig. 3.1).dwg
- Lant cu zale articulate (Fig. 1.4).bak
- Lant cu zale articulate (Fig. 1.4).dwg
- Lant cu zale sudate (Fig. 1.3).dwg
- Mecanisme de antrenare (Fig. 1.11).dwg
- Mecanisme de intindere cu arc sau surub (Fig. 1.6).dwg
- Mecanisme de intindere cu contragreutate (Fig. 1.7).dwg
- Raclete (Fig. 1.12).dwg
- Roti pentru lant (Fig. 1.5).dwg
- Schema constructiva a transportorului (Fig. 1.13 - 1).dwg
- Schema constructiva a transportorului (Fig. 1.13 - 2).dwg
- Schema de incarcare a arborelui (Fig. 3.2).dwg
- Schema generala a unui transportor mecanic (Fig. 1.2).dwg
- Siloz metalic cu celule cilindrice (Fig. 1.1).dwg
- Arborele rotii de intoarcere (3D).dwg
- Arborele rotii de intoarcere (executie).dwg
- Fig 1.1.jpg
- Fig 1.10.jpg
- Fig 1.11.jpg
- Fig 1.12.jpg
- Fig 1.13.jpg
- Fig 1.2.jpg
- Fig 1.3.jpg
- Fig 1.4.jpg
- Fig 1.5.jpg
- Fig 1.6.jpg
- Fig 1.7.jpg
- Fig 1.8.jpg
- Fig 1.9.jpg
- Lanturi STAS.gif
- Transportor cu racelte (ansamblu).dwg
- Transportor cu Raclete.doc
- Un metru de transportor (subansamblu).dwg