Proiect de cercetare - preferințele studenților pentru presa scrisă

I.Tema cercetării

Această cercetare îşi propune să studieze preferinţele studenţilor pentru presa scrisă.

Rolul presei

Funcţiile presei sunt următoarele: de transmitere a informaţiei, de educaţie, de formare, influenţare şi de manipulare a opiniei publice, de educaţie, de divertisment.

Funcţia de educaţie: conţinutul informaţiei şi modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Funcţia de educaţie se realizează prin: acţiuni de popularizare a ştiinţei şi culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viaţa animalelor la TVR1 şi TVR2, Infomania - emisiune cu noutăţi din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internaţionale Discovery - reportaje ştiinţifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informaţii despre viaţa animalelor). De asemenea şi presa scrisă conţine informaţii din diverse domenii care contribuie la educarea populaţiei (de exemplu revistele culturale ca "Romania literară", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter ştiinţific "Arborele lumii", "Terra"), reviste şi ziare cu informaţii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.)

Funcţia de relaxare, divertisment: Apariţia în presa scrisă a unor publicaţii care au un astfel de conţinut (Revista Rebus, diverse ziare şi reviste pe teme sportive, reviste şi ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda veselă" la Radio Romania actualităţi etc.).

Funcţia de formare, influenţare şi manipulare a opiniei publice: conţinutul informaţional relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis în mod asemănător sau identic prin mai multe mijloace de comunicaţie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma şi/sau influenţa opinia celor care recepţionează acea informaţie. Dacă acea informaţie este eronată sau deformată, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu sa luăm o informaţie din domeniul economic: preţul gazelor naturale va creşte ca urmare a pierderilor înregistrate în transportul şi furnizarea acestora în lunile în care temperatura a fost foarte scazutî. Aceasta ştire nu poate fi verificată de către cetăţeni deoarece ei nu cunosc problema respectivă şi nu li se furnizează toate datele care au dus la o astfel de decizie de creştere a preţului gazelor naturale. Însă oamenii pot face legătura cu alte informaţii pe care le-au primit sau cu experienţe trăite direct şi pot avea în această problema anumite indoieli; în condiţiile în care ţara noastră are o rezervă de gaze, în condiţiile în care numărul consumatorilor industriali a scăzut la mai mult de jumătate faţă de anul 1990, iar în alte ţări fără resurse, preţul gazelor şi în general preţul energiei este mai mic, concluzia logică ar fi aceea că şi în Romania preţul energiei şi al combustibililor ar trebui să scadă. Datorită nefurnizării, tăinuirii, unor informaţii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" în scopul prevenirii unor manifestaţii şi acţiuni de protest faţă de aceste măsuri economice.